Apariții Media

Într-o perioadă plină de provocări, am ales să acţionăm, nu să reacţionăm

Anul trecut a fost unul al provocărilor, dar şi al deciziilor, susţine Gruia Stoica, fondatorul şi preşedintele GRAMPET Group. În cadrul unui amplu interviu, domnia sa ne-a spus că transportul feroviar de marfă a resimţit presiuni globale - scăderea producţiei industriale, reducerea comerţului internaţional, incertitudinea economică - iar în acest context compania pe care o conduce a ales să acţioneze, nu să reacţioneze: "Infrastructura feroviară a României merită performanţă, iar noi livrăm exact asta".

Gruia Stoica ne-a vorbit pe larg despre proiectele GRAMPET Group din ţară şi din regiune, subliniind că bugetul de investiţii din acest an este orientat spre extinderea şi modernizarea parcului de material rulant, un pilon esenţial al activităţii de transport: "Estimăm investiţii de aproximativ 50 milioane euro pentru acest an, iar pe parcursul următorilor cinci ani valoarea totală a investiţiilor va depăşi 270 mili­oane euro. Aceşti bani sunt direcţionaţi către îmbunătăţirea flotei de locomotive şi vagoane, asigurând nu doar eficienţă şi siguranţă, ci şi capacitatea de a răspunde cerinţelor unei pieţe în continuă evoluţie".

Printre altele, domnia sa consideră că viitorul transportului feroviar nu se mai scrie pe hârtie, ci în coduri şi algoritmi: "De aceea, la GRAMPET Group investim în digitalizare şi tehnologie, pentru că ne oferă claritate, viteză şi control - trei elemente esenţiale. (...) În trans­portul feroviar, expertiza umană rămâne esenţială, iar AI este instrumentul care amplifică această expertiză, nu o substituie".

În opinia domnului Stoica, dacă vrem să recuperăm decalajul faţă de Vest, atunci trebuie să ne asumăm o strategie ambiţioasă şi coerentă: "În ultimii doi ani, România a demarat, prin finanţare PNRR, un program de reînnoire a 1.000 km de cale ferată, dar realitatea este că peste 80% din reţea necesită modernizare. Acest program trebuie extins rapid la cel puţin 3.000 de km, pentru a face o diferenţă reală".

(Interviu cu Gruia Stoica, fondatorul şi preşedintele GRAMPET Group)
Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei în ultimul an?

Gruia Stoica: 2024 a fost un an al provocărilor, dar şi al deciziilor. Transportul feroviar de marfă a resimţit presiuni globale - scăderea producţiei industriale, reducerea comerţului internaţional, incertitudinea economică. Într-un astfel de context, am ales să acţionăm, nu să reacţionăm.

Rezultatele ne confirmă direcţia: sunt pozitive, dar moderate. Ele reflectă atât drumul corect pe care ne aflăm, cât şi provocările economice prin care trece întreaga industrie. Am încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 413 milioane euro, iar pentru 2025 anticipăm o creştere de până la 486 milioane euro. În 2024, EBITDA (profitul operaţional) a fost de 57 milioane euro, cu perspective de revenire la nivelurile din 2023, respectiv 78 milioane euro la sfârşit de 2025.

Aceste rezultate reprezintă rodul unui efort susţinut şi al unor decizii strategice luate la momentul potrivit. Ne-am concentrat pe optimizarea operaţiunilor, pe investiţii bine direcţionate şi pe o adaptare rapidă la schimbările din piaţă.

Reporter: În ce stadiu se află proiectul privind dezvoltarea terminalului din Portul Constanţa?

Gruia Stoica: Portul Constanţa este o poartă strategică pentru comerţul dintre Europa şi Asia, având un rol esenţial în dezvoltarea infrastructurii logis­tice regionale. Dezvoltarea sa este un proiect de importanţă majoră pentru GRAMPET Group, parte a unei viziuni pe termen lung pentru transportul intermodal.

Parteneriatul semnat în 2024 cu KTZ Express, parte a reţelei TITR (Trans-Caspian International Transport Route), este un pas decisiv. Ne bucură faptul că a început modernizarea infrastructurii existente, ceea ce ne permite să dezvoltăm noul terminal, esenţial pentru fluidizarea fluxurilor comerciale. Acum suntem în faza de analiză şi planificare, cea care face diferenţa între un proiect bun şi unul excepţional. Alegem soluţiile optime, construim echipa potrivită, desenăm foaia de parcurs.

Reporter: Ce beneficii urmează să aducă această investiţie?

Gruia Stoica: Această inves­tiţie va transforma fluxurile logistice, sporind volumul de transbordare a mărfurilor şi consolidând conexiunile comerciale internaţionale. Rutele China - Europa - China vor deveni mai eficiente, iar infrastructura noastră va susţine un transport mai rapid, mai sigur şi mai competitiv.

În plus, dezvoltarea terminalului din Portul Constanţa va aduce valoare adăugată prin conectarea sa cu terminalul inaugurat anul trecut la Dorneşti, deoarece prin intermediul acestora se vor crea fluxuri logistice de la o graniţă la cealaltă.

Reporter: Care sunt proiectele la care lucraţi acum şi urmează să fie finalizate?

Gruia Stoica: La GRAMPET Group acoperim fiecare verigă a lanţului feroviar, de la construcţie şi modernizare, la reparaţia şi întreţinerea materialului rulant, transport logistic şi dezvoltarea infrastructurii. Suntem prezenţi acolo unde industria are nevoie de progres.

Automotorul Leon, o declaraţie a ingineriei Româneşti

Primul automotor diesel fabricat în România după Al Doilea Război Mondial - Leon - este rezultatul a 155 de ani de expertiză la Electroputere VFU Paşcani şi munca a 180 de specialişti.

Cu 30.000 km de teste la activ şi certificare CE, acesta este gata să ruleze pe căile ferate din Europa.

Cu trei vagoane, o capacitate de 154 de pasageri şi un sistem de tracţiune adaptat realităţilor reţelei feroviare româneşti - unde 62% din infrastructură nu este electrificată - Leon demonstrează că industria feroviară românească are forţa şi resursele de a redeveni relevantă.

Electroputere VFU Paşcani continuă procesul de modernizare a trenurilor aflate în exploatare
Am recondiţionat 31 dintre cele 50 de "Săgeţi Albastre" asumate în cadrul unui amplu proiect de revizii capitale de tip R9. De asemenea, am finalizat certificarea a două vagoane prototip modernizate cu fonduri PNRR, parte a unui proiect de peste 66 de milioane de euro. Acesta vizează reabilitarea a 42 de vagoane de călători clasa a II-a şi este cel mai ambiţios proces de modernizare de vagoane realizat la uzina de la Paşcani.

La RELOC Craiova modernizarea locomotivelor avansează
Proiectul prevede modernizarea a 19 locomotive şi asigurarea mentenanţei acestora pentru un parcurs total de 47.469.600 km. Primele două locomotive sunt deja în teste şi se pregătesc să intre în circulaţie. Valoarea totală a contractului se ridică la peste 91 de milioane de euro, o declaraţie a capacităţii noastre de a livra soluţii eficiente şi adaptate cerinţelor industriei feroviare.

REVA Simeria dezvoltă parteneriate solide cu clienţi din Uniunea Europeană.
În prezent, patru noi tipuri de vagoane de marfă sunt în faza de certificare, urmând ca producţia acestora să înceapă în 2026. În acelaşi timp, fabrica produce vagoane cisternă Zacns 85mc, cu o capacitate de producţie de 15 vagoane pe lună, şi vagoane Sgmmnss 40", cu o capacitate de producţie de 10 vagoane pe lună.

Pe lângă producţia de material rulant nou, REVA Simeria desfăşoară activităţi extinse de reparaţie şi mentenanţă pentru vagoane de marfă, atât pentru clienţi interni, cât şi pentru parteneri din Comunitatea Europeană.

GRAMPET Debreceni îşi consolidează poziţia pe piaţa reparaţiilor de vagoane din Ungaria.
Compania efectuează anual revizii, reparaţii şi modernizări pentru peste 2.400 de vagoane de marfă şi cisterne, menţi­nând standarde ridicate de calitate şi siguranţă pentru clienţii din întreaga Europă.

Grampet Logistics îşi extinde capacităţile operaţionale.
Am contractat patru staţii de producţie bitum polimerizat, cu o capacitate anuală de 480.000 de tone. Prima staţie a ajuns deja în luna martie şi este în curs de montare pe platforma rafinăriei RAFO Oneşti. Aceasta are o capacitate anuală de 120.000 tone, iar în prima decadă a lunii aprilie vom face primele probe.

Intenţia noastră este de a ajuta constructorii de drumuri şi autostrăzi pentru a-şi atinge ţintele din contractele finanţate prin PNRR. Această investiţie reprezintă o dezvoltare adiacentă a business-ului nostru şi un pas strategic în consolidarea prezenţei GRAMPET Group la nivel local şi regional.

Reporter: Ce noi proiecte de investiţii urmează să demaraţi în acest an?

Gruia Stoica: În business, ca şi pe calea ferată, nu există puncte finale - doar noi destinaţii. Prin urmare, şi anul aces­ta definim noi obiective.

Vom ridica o nouă fabrică de vagoane de marfă, un proiect care nu doar că ne va creşte capacitatea de producţie, dar va sprijini direct industria feroviară europeană.

Modernizarea flotei de locomotive de transport şi manevră prin finanţări venite de la Fondul de Modernizare continuă astfel încât să înlocuim şi să îmbunătăţim locomotivele de transport şi manevră, consolidând două elemente esenţiale: eficienţa şi siguranţa. Pe o piaţă unde timpul înseamnă bani, livrăm rapiditate, fiabilitate şi performanţă.

Ne extindem strategic prin achiziţia de operatori feroviari de transport de marfă, consolidând o reţea mai puternică, mai conectată, mai eficientă.

În acelaşi timp, fabricile noas­tre din România - RELOC Cra­iova, Electroputere VFU Paş­cani şi REVA Simeria - vor trece printr-un proces amplu de modernizare şi extindere având la bază investiţii în capacităţi de producţie noi.

Până în 2026, vom finaliza contractele asumate, în valoare cumulată de peste 157 milioane euro, pentru modernizarea de locomotive şi vagoane prin finanţare PNRR. Infrastructura feroviară a României merită performanţă, iar noi livrăm exact asta.

Reporter: Care este bugetul de investiţii pentru anul în curs?

Gruia Stoica: Bugetul de investiţii din acest an este orientat spre extinderea şi modernizarea parcului de material rulant, un pilon esenţial al activităţii de transport. Estimăm investiţii de aproximativ 50 milioane euro pentru acest an, iar pe parcursul următorilor cinci ani valoarea totală a investiţiilor va depăşi 270 milioane euro.

Aceşti bani sunt direcţionaţi către îmbunătăţirea flotei de locomotive şi vagoane, asigurând nu doar eficienţă şi siguranţă, ci şi capacitatea de a răspunde cerinţelor unei pieţe în continuă evoluţie.

Reporter: Ce proiecte pentru digitalizarea companiei aveţi în desfăşurare/în plan?

Gruia Stoica: Cred că viitorul transportului feroviar nu se mai scrie pe hârtie, ci în coduri şi algoritmi. De aceea, la GRAMPET Group, investim în digitalizare şi tehnologie, pentru că ne oferă claritate, viteză şi control - trei elemente esenţiale.

Privim dincolo de prezent. Ne uităm la viitor şi vedem un sistem integrat, în care IoT, AI şi RPA automatizează procesele, elimină blocajele şi optimizează fiecare etapă a transportului feroviar. Cu aceste soluţii, vom putea urmări în timp real comenzile şi livrările, vom reduce erorile şi vom anticipa provocările înainte să devină probleme.

Rutele vor fi mai rapide, livrările mai precise, iar documentaţia fără sincope. Algoritmii avansaţi vor planifica traseele, vor calcula timpii optimi şi vor identifica posibile întârzieri, oferindu-ne o reţea mai fluidă, mai eficientă, mai conectată. Acestea sunt direcţiile pentru 2025.

Reporter: Cum utilizaţi Inteligenţa Artificială în activitatea companiei?

Gruia Stoica: Într-un domeniu unde deciziile sunt atât tehnice, cât şi strategice, AI devine un aliat puternic, capabil să analizeze volume imense de date şi să identifice tipare pe care omul nu le poate vedea.

Dar, oricât de avansată, tehnologia nu înlocuieşte experienţa. În transportul feroviar, expertiza umană rămâne esenţială, iar AI este instrumentul care amplifică această expertiză, nu o substituie. Folosim AI pentru a optimiza procesele, pentru a îmbunătăţi planificarea şi pentru a anticipa riscuri operaţionale, dar deciziile critice rămân în mâinile specialiştilor noştri.

Reporter: Câţi angajaţi aveţi şi care este capacitatea operaţională pe care o deţineţi (ce tipuri de vagoane aveţi în modernizare)?

Gruia Stoica: Siguranţa şi succesul Grupului GRAMPET se bazează pe cel mai valoros atu al nostru: oamenii. Avem peste 7.500 de angajaţi în toate companiile grupului - profesionişti cu experienţă vastă în domeniul feroviar, lideri şi specialişti care cunosc în profunzime mecanismele acestei industrii esenţiale pentru economie.

Pe lângă echipa de elită, un alt pilon strategic este flota noastră puternică: operăm aproximativ 450 de locomotive şi 20.000 de vagoane, cu care transportăm anual peste 15 milioane de tone de marfă pentru clienţii noştri. Această capacitate operaţională, combinată cu viziunea noastră pe termen lung şi cu investiţiile continue în modernizare, ne consolidează poziţia de lider în transportul feroviar de marfă din regiune.

Reporter: În câte ţări activează compania în acest moment şi pe ce alte pieţe urmează să se extindă?

Gruia Stoica: GRAMPET face parte astăzi din primul eşalon al sectorului feroviar privat din Europa Centrală şi de Sud-Est, cu prezenţă în România, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia şi Macedonia. Avem peste 25 de ani de experienţă în această industrie şi am demonstrat că ştim cum să creştem chiar şi în pieţe extrem de competitive.

Privim spre viitor şi intenţionăm să ne extindem în nordul Italiei, în Polonia, Cehia, Slovacia, Belgia, Olanda şi Muntenegru.

Reporter: Care sunt principalele provocări ale sectorului şi ce soluţii vedeţi pentru rezolvarea acestora?

Gruia Stoica: Transportul feroviar de marfă se află într-un moment de răscruce. În România şi în regiune, ne confruntăm cu o scădere a volumului de mărfuri transportate. În ultimii trei ani, traficul feroviar de marfă s-a redus cu 15%, ajungând la 48 de milioane de tone în 2023, comparativ cu 56 de milioane de tone în 2020. În paralel, cota de piaţă a feroviarului în raport cu transportul rutier s-a contractat de la 19% la 16%.

Această dinamică este amplificată de creşterea costurilor energetice, care pune presiune pe cheltuielile operaţionale ale companiilor feroviare, dar şi de încetinirea economiei europene, care afectează cererea de transport din sectoare strategice precum siderurgia şi construcţiile.

În ciuda unei creşteri de 25% a investiţiilor în infrastructura feroviară între 2020 şi 2023, multe proiecte sunt încă în execuţie, ceea ce menţine viteza comercială medie a trenurilor de marfă la un nivel inacceptabil - doar 15 km/h în România.

Dacă ne dorim un sistem feroviar performant, obiectivul principal nu trebuie să fie doar modernizarea unui număr de kilometri de cale ferată, ci şi eficientizarea reală a transportului: creşterea volumului de marfă transportată şi a vitezei comerciale. Trebuie să gândim strategic şi să acţionăm ferm.

În plus, pe lângă investiţiile în infrastructură, trebuie investit şi în personal pe măsură pentru a înţelege aceste investiţii. Eu cred cu tărie că putem creşte viteza comercială cu cel puţin 5km/h pe calea ferată dacă se îmbunătăţeşte comunicarea dintre administratorul infrastructurii feroviare şi operatorii feroviari şi dacă se înţelege că prin transporturile pe care le facem mişcăm împreună economia României.

Reporter: Ce măsuri consideraţi necesare pentru ca România să aibă o infrastructură feroviară la nivelul ţărilor vestice?

Gruia Stoica: Dacă vrem să recuperăm decalajul faţă de Vest, trebuie să ne asumăm o strategie ambiţioasă şi coerentă. În ultimii doi ani, România a demarat, prin finanţare PNRR, un program de reînnoire a 1.000 km de cale ferată, dar realitatea este că peste 80% din reţea necesită modernizare. Acest program trebuie extins rapid la cel puţin 3.000 de km, pentru a face o diferenţă reală.

În paralel, trebuie accelerate marile proiecte de infrastructură: modernizarea Coridorului IX Curtici-Constanţa, Episcopia Bihor-Cluj Napoca, Timişoara- Caransebeş. O prioritate esenţială este şi Portul Constanţa, unde modernizarea infrastructurii feroviare poate transforma România într-un hub logis­tic european.

De asemenea, proiecte precum electrificarea liniei Constanţa-Mangalia şi modernizarea Magistralei 500 (Ploieşti-Roman-Iaşi) sunt vitale pentru fluidizarea transportului de marfă. Nu este suficient să reparăm linii de cale ferată, trebuie să construim un sistem feroviar modern, eficient, competitiv la nivel european.

Dacă vom avea o viziune clară şi vom implementa aceste măsuri într-un ritm susţinut, atunci România va putea trans­forma transportul feroviar într-o alternativă reală la transportul rutier, contribuind atât la dezvoltarea economică, cât şi la reducerea impactului asupra mediului. Avem şansa de a face un salt semnificativ, iar GRAMPET este pregătit să fie un partener activ în această transformare.

Reporter: Mulţumesc!

GRAMPET Group va produce bitum polimerizat la Onești

Grampet Logistics, parte a GRAMPET Group, anunță contractarea a 4 stații de producție bitum polimerizat, cu o capacitate anuală de 480.000 tone. Prima dintre cele 4 unități se află deja în curs de montare pe platforma industrială a fostei rafinării RAFO din Onești. Are o capacitate de producție anuală de 120.000 tone, iar testarea acesteia se va face în prima parte a lunii aprilie.

Unitatea de producție bitum polimerizat a intrat în portofoliul Grampet Logistics ca urmare a cererii ridicate de bitum de pe piața din România. Aceasta este proiectată să funcționeze 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, pentru sectoarele economice consumatoare de bitum din România, precum și din alte potențiale piețe internaționale precum Republica Moldova și Ucraina. Dacă estimările inițiale se confirmă, compania are în vedere extinderea proiectului pentru a-și crește capacitatea de livrare.

”Intenția noastră este de a ajuta constructorii de drumuri și autostrăzi pentru a-și atinge țintele din contractele finanțate prin PNRR. Această investiție reprezintă o dezvoltare adiacentă a business-ului nostru și un pas strategic în consolidarea prezenței GRAMPET Group la nivel local și regional.”

Gruia Stoica, președinte GRAMPET Group
Stațiile sunt proiectate pentru a atinge o capacitate medie de topire de 15-18 tone de bitum pe oră/unitate de topire, la o temperatură de 165°C, în timp ce pentru bitumul modificat cu polimeri capacitatea ajunge la 15 tone pe oră/unitate. După topire, bitumul lichid este transferat către rezervoarele de depozitare printr-un sistem avansat de pompare și încălzire cu ulei diatermic, asigurând livrarea rapidă și eficientă către beneficiari.

Noua stație de producție este complet automatizată, fiind concepută pentru topirea bitumului importat în formă solidă și ajustarea acestuia la specificațiile cerute de producătorii de asfalt. Unitatea este echipată cu un sistem avansat de control, care permite gestionarea precisă a proceselor tehnologice.

Stația va începe producția de masă în luna aprilie a acestui an, după finalizarea proceselor de montare și testare. Prin această invetiție, GRAMPET Group marchează debutul în domeniul producției și distribuției de bitum.

GRAMPET Group dezvoltă soluții integrate de transport de marfă și logistică. Cu o activitate de peste 25 de ani pe piața locală și europeană – având afaceri în Bulgaria, Ungaria, Croația Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia – GRAMPET este cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din Europa Centrală și de Sud-Est. Operează 450 de locomotive, 20.000 de vagoane și transportă anual peste 15 milioane de tone de marfă. Deține cel mai mare operator de transport feroviar de marfă – Grup Feroviar Român, 4 fabrici în România și Ungaria, unde construiește, repară și modernizează vehicule feroviare și 5 terminale logistice, situate la granițele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și în Nordul Bucureștiului.

Femeile care construiesc lumea și apoi îi dau suflet

Mai întâi, le cunoaștem ca mame și bunici. Apoi, dacă avem noroc, ca surori. Într-o lume tradițional dominată de bărbați, femeile și-au croit drum cu grație și tenacitate, schimbând regulile jocului și ridicând standardele în fiecare domeniu în care au pășit.

Femeile au devenit medici – și acum știm ce înseamnă empatia.
Femeile au devenit finanțiști – și acum știm ce înseamnă atenția la detalii.
Femeile au devenit CEO – și acum știm ce înseamnă project management-ul.
Femeile au pătruns în fabrici și ateliere – și acum știm că nu există material pe care să nu-l poată îmblânzi.

La GRAMPET Group, ne mândrim cu sutele de colege care ne fac munca mai frumoasă, care adaugă diplomație, rigoare și o doză de umanitate unui peisaj altfel rece și tehnic. Pentru toate acestea și pentru mult mai mult, fiecare dintre noi vrea să le mulțumească și să le transmită un gând special:

Femeile au devenit medici – și acum știm ce înseamnă empatia.
Femeile au devenit finanțiști – și acum știm ce înseamnă atenția la detalii.
Femeile au devenit CEO – și acum știm ce înseamnă project management-ul.
Femeile au pătruns în fabrici și ateliere – și acum știm că nu există material pe care să nu-l poată îmblânzi.

La GRAMPET Group, ne mândrim cu sutele de colege care ne fac munca mai frumoasă, care adaugă diplomație, rigoare și o doză de umanitate unui peisaj altfel rece și tehnic. Pentru toate acestea și pentru mult mai mult, fiecare dintre noi vrea să le mulțumească și să le transmită un gând special:

Gruia Stoica, cofondator și președinte GRAMPET Group:
 „Când am pornit GRAMPET Group acum mai bine de 25 de ani, mă gândeam la locomotive, vagoane și uzine. Nu mi-am imaginat însă că peste ani, energia care mișcă acest imperiu industrial nu va veni doar din oțel și foc, ci și dintr-o sursă mai subtilă, dar la fel de puternică – femeile care trec zilnic pragul companiilor noastre.

Le văd venind dimineața, sigure pe ele, zâmbind, schimbând atmosfera prin simpla lor prezență. Căldura lor e mai intensă decât flacăra care topește metalul, iar mâinile lor construiesc viitorul, nu doar vagoane și locomotive.”

Vasile Didilă, cofondator GRAMPET Group și președinte TEF Group:
 „Cândva, lumea era împărțită în meserii pentru bărbați și meserii pentru femei. Dar astăzi, femeile au rescris regulile jocului. Nu mai există limite, doar performanță.

Cred în femeile moderne. În cele care nu întreabă dacă pot, ci doar cum vor reuși. Și cred că viitorul acestei industrii nu se mai măsoară doar în tone de oțel, ci și în curajul și ambiția lor.”

Vizante-Dumitru Tomoni, vicepreședinte GRAMPET Group:
„În uzinele noastre, am văzut femei care lucrează cot la cot cu bărbații, dar ceea ce m-a surprins nu a fost forța lor, ci felul în care transformau metalul într-o operă de precizie, ca și cum ar fi fost catifea.

Oricât de aspră ar fi munca, ele o fac cu o grație care nu poate fi învățată, doar trăită. Aceasta este dovada că adevărata feminitate nu se pierde niciodată – se transformă într-o forță dură într-un loc al excelenței și al determinării.”

Cristian Rădulescu, director general Grup Feroviar Român: 
„Într-o industrie în care precizia și forța definesc succesul, femeile reușesc să adauge ceva ce nicio mașinărie nu poate oferi: echilibru, viziune și o tenacitate care depășește orice obstacol.

Le-am văzut luând decizii rapide în momente de presiune, gestionând situații complexe cu o claritate dezarmantă și menținând direcția chiar și când vântul suflă împotrivă. Ele nu doar că fac lucrurile să meargă – ele schimbă regulile jocului.” 

Dorin Soare, director general RELOC Craiova:
„În fiecare zi văd femei ce au ales să își urmeze pasiunea într-un domeniu care, odinioară, părea rezervat doar bărbaților. Le apreciez forța fizică, dar mai presus de toate, forța de caracter.

Pentru că adevărata provocare nu este să ridici, să sudezi sau să asamblezi – ci să ai curajul să-ți depășești limitele, să ieși din tipare și să demonstrezi că vocația nu are gen, ci doar determinare.”

Claudiu Hîrbu, director general adjunct Electroputere VFU Pașcani:
„Întotdeauna am crezut că femeile pot face orice își propun, dar femeile din uzinele noastră  mi-au demonstrat că nu este doar o convingere optimistă, ci o lege a realității.

Le-am văzut transformând imposibilul în rutină, găsind soluții acolo unde alții văd doar obstacole și modelând viitorul cu aceeași precizie cu care șlefuiesc fiecare piesă ce le trece prin mâini.”

Cristian Dragomir, director general REVA Simeria:
„Mereu am fost captivat de această industrie, de sunetul metalului prelucrat, de ritmul unei fabrici care nu doarme niciodată. Dar nu credeam că această fascinație o poate împărtăși și o femeie.

Mi se părea că diminețile reci, zilele lungi și greutatea muncii sunt bariere de netrecut. Apoi le-am văzut – prezente, hotărâte, neclintite. Și am înțeles că blândețea nu este o slăbiciune, ci cel mai mare avantaj al lor. Pentru că acolo unde noi vedem procese, ele văd posibilități. Acolo unde noi vedem metal, ele văd viitor.”

Amedeo Neculcea, director general GP Intermodal:
„Transportul, spunea cineva, este omul in relațiile sale cu umanitatea… Este planificare, forță, organizare, adaptare, ,,moale legănare”, gratie, poezie… Unicitatea si ireversibilitatea fiecărui proces de transport, marile așteptări ale clienților in raport cu succesul fiecărei operațiuni, explica parțial definiția de mai sus.

Ori, nici omul si nici umanitatea nu exista in absenta Femeii. Daca in ultimele decenii Femeia a avansat in straturile superioare ale managementului sau a cucerit arii de activitate feroviara mai puțin specifice, trebuie precizat ca de la începuturile caii ferate Ea a fost mereu o prezenta esențială a domeniului. Aproape întreg sistemul informațional era si este asigurat de către Dansa.

Culegerea, transmiterea si arhivarea informațiilor in diverse forme si cu felurite instrumente  (telegraf, telefon, mail, banda perforata, cretă, hârtie, etc.), fără de care nicio roata nu se poate pune in mișcare, au constituit monopolul neprețuitelor noastre Doamne ale Transportului Feroviar. Le mulțumim cu aceasta ocazie si le uram La Mulți Ani cu blânde primăveri!! „

Lucian Bădulescu, director general GP Rail Cargo:
„Metalul nu are memorie, nu are formă, nu are suflet. Și totuși, în mâinile femeilor care lucrează în industria noastră, acesta prinde viață. Nu este doar tehnică, nu e doar precizie – este o formă de artă.

Ele modelează metalul cu aceeași măiestrie cu care un sculptor își desăvârșește opera, îmbinând forța cu finețea și transformând oțelul rigid în mișcare și progres.”

Laurențiu George Dobre, director general Rolling Stock Company:
„Privind din afară, ai spune că industria feroviară este guvernată de metal și precizie, de reguli stricte și un ritm implacabil. Dar dacă privești mai atent, vei vedea că adevărata mișcare nu vine din utilaje, ci din oameni.

Iar femeile care lucrează aici nu doar au revendicat un loc, ci l-au redefinit. Ele nu doar că țin pasul, îl și impun – cu determinarea de a găsi mereu o soluție, cu perseverența de a nu renunța niciodată și cu ambiția de a transforma fiecare provocare într-o nouă șansă.”

Ștefan Androne, director general Logistica Feroviară:
„Industria feroviară a fost întotdeauna despre forță, dar cine a spus că forța trebuie să fie doar fizică? Femeile din companiile noastre rescriu regulile cu fiecare zi care trece – nu doar prin ceea ce fac, ci prin felul în care o fac.

Ele au demonstrat că puterea nu vine doar din brațe, ci și din minte, din curaj, din viziune. Astăzi, nu ne mai întrebăm dacă femeile își au locul aici – ne întrebăm cum ar fi fost industria fără ele. Și răspunsul este simplu: incompletă.”

Alexandru Chirciu, director general ITC:
„Dacă privești un tren pe șine, vei vedea doar o mașinărie puternică, construită să ducă lucrurile mai departe. Dar dacă privești mai atent, vei înțelege că în spatele fiecărei inovații, fiecărei îmbunătățiri, fiecărui detaliu care face diferența, există oameni – iar printre ei, femei care schimbă industria.

Ele adaugă claritate în proces, echilibru în execuție și viziune în progres. Ele nu doar aplică tehnologia, ci o transformă în ceva mai mare decât suma pieselor sale – într-un mecanism care funcționează și inspiră.”

Doru Avramescu, director general ROSERV:
„Există o concepție veche care spune că succesul se măsoară în renunțări, că pentru a fi puternic trebuie să lași ceva în urmă. Femeile din companiile noastre ne-au demonstrat contrariul. Ele au ales să fie profesioniste fără să își piardă autenticitatea, să fie hotărâte fără să își piardă sensibilitatea, să fie lideri fără să renunțe la cine sunt.

Ele nu schimbă doar această industrie – ele schimbă modul în care definim excelența. Și o fac fără compromisuri.”

Există o forță pe care niciun motor nu o poate egala, o precizie pe care niciun mecanism nu o poate imita, o energie pe care nicio industrie nu o poate genera singură. Este forța femeilor.

Vă mulțumim vouă, celor care:
Dați viață.
Îngrijiți familii, echipe, comunități.
Munciți cu mâinile, cu mintea, cu sufletul.
Construiți, conduceți afaceri, inovați.
Zâmbiți, aduceți echilibru, păstrați viu firul invizibil ce ține lumea unită.

Fără voi, nimic nu ar avea aceeași forță, aceeași frumusețe, aceeași direcție.

La mulți ani, doamnelor! Voi aduceți primăvara!

Săgeata Albastră cu numărul 30 e gata pentru o „nouă viaţă”. A ieşit recondiţionată pe porţile Electroputere VFU Paşcani – FOTO

Electroputere VFU Paşcani a finalizat reparaţia capitală la cel de-al 30-lea automotor Siemens Desiro SR20D, cunoscut sub numele de "Săgeata Albastră", onorând, astfel, mai mult de jumătate dintr-un contract semnat cu CFR Călători, ce vizează recondiţionarea a 50 astfel de automotoare.

Potrivit unui comunicat al Grampet Group, acordul cadru semnat cu transportatorul naţional feroviar de călători are ca obiect recondiţionarea celor 50 de automotoare Desiro, care se află în exploatare de peste 14 ani, şi necesitau intervenţii majore pentru a reveni în serviciu, scrie Agerpres.

Revizia capitală (R9) a automotoarelor Siemens Desiro SR20D reprezintă un proces complex. Acesta presupune demontarea şi verificarea tuturor subansamblelor, inclusiv osiile şi boghiurile, repararea instalaţiilor de climatizare, încălzire şi alimentare electrică, restaurarea interiorului, inclusiv tapiţeria şi scaunele, repararea sistemelor de combustibil, frânare şi comunicare, precum şi curăţarea, repararea şi revopsirea caroseriei pentru protecţie şi un aspect modern.

Aceste intervenţii readuc la viaţă automotoarele pentru încă 12 ani, asigurându-le pasagerilor condiţii de siguranţă şi confort la cele mai înalte standarde, se precizează în comunicat.

„Suntem fericiţi şi mândri că am onorat mai mult de jumătate din acest contract. Este un proiect important, din care provocările nu lipsesc – de la creşterea costului subansamblelor şi până la discontinuarea unor piese esenţiale. Cu toate acestea, ne-am menţinut angajamentul asumat, motivaţi de dorinţa de a contribui la o Românie mai bine conectată printr-un transport feroviar mai eficient şi mai confortabil. Acest proiect este o dovadă a capacităţii industriei feroviare româneşti de a realiza transformări semnificative. Grampet Group continuă să investească în optimizarea acestui sector vital”, a declarat preşedintele Grampet Group, Gruia Stoica, citat în comunicat.

Procesul de revizie capitală desfăşurat la uzina Electroputere VFU Paşcani implică echipe de zeci de specialişti şi durează aproximativ 90 de zile pentru fiecare automotor.

Până în prezent, 12 automotoare recondiţionate au fost reintroduse în serviciul public în 2023, un număr de 15 automotoare în 2024, iar anul acesta au fost finalizate deja trei şi se lucrează intens la celelalte, pentru a se respecta angajamentul agreat.

„Săgeţile Albastre au un loc special în sufletul românilor, dar şi în al nostru, al celor de la Electroputere VFU Paşcani. Când au fost introduse în circuitul feroviar din România, ele au modernizat şi eficientizat transportul feroviar, conectând principalele oraşe ale ţării – Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, Craiova, Timişoara. Aceste trenuri au preluat fluxul de pasageri pe rutele aglomerate, oferind o alternativă rapidă şi confortabilă, Fiecare dintre cele 30 de ‘Săgeţi Albastre’ recondiţionate până acum în uzina noastră a avut o poveste aparte, unele venind fără componente, altele grav avariate. Pentru fiecare am găsit soluţii şi suflet pentru a le readuce la viaţă”, a afirmat, la rândul său, Dumitru Tomoni, vicepreşedinte Grampet Group şi preşedinte al Consiliului de Administraţie Electroputere VFU Paşcani.

Cu o tradiţie de peste 155 de ani, Electroputere VFU Paşcani, membră a Grampet Group, este un pilon important al industriei trenurilor de călători şi un loc de excelenţă în fabricarea, modernizarea şi întreţinerea de material rulant. De-a lungul timpului, Grupul a investit peste 30 de milioane de euro în fabrica de la Paşcani, cu scopul de a integra eficient noile tehnologii în activitatea sa şi de a pregăti resursa umană de care dispune.

Grampet Group este prima multinaţională românească şi un pionier în domeniul dezvoltării de soluţii integrate de transport de marfă şi logistică. Cu o activitate de peste 25 de ani pe piaţa locală şi europeană – având afaceri în Bulgaria, Ungaria, Croaţia Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia şi Macedonia – Grampet este, astăzi, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa Centrală şi de Sud-Est. Operează 450 de locomotive, 20.000 de vagoane şi transportă anual peste 15 milioane de tone de marfă. Deţine cel mai mare operator de transport feroviar de marfă – Grup Feroviar Român, patru fabrici în România şi Ungaria, unde construieşte, repară şi modernizează vehicule feroviare, şi cinci terminale logistice, situate la graniţele cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi în nordul Bucureştiului.

FOTO O nouă locomotivă electrică modernizată la RELOC Craiova a efectuat cu succes proba de performanță

Proba de performanță a locomotivei electrice cu motoare asincrone a presupus tractarea a 16 vagoane de călători pe ruta București – Cernavodă și retur. Evenimentul a avut loc după vizita tehnică a oficialilor Comisiei Europene, organizată în România în perioada 10-14 februarie, în cadrul căreia RELOC a prezentat cu succes performanțele locomotivei ELASMO.

„Odată cu această locomotivă pe care RELOC Craiova, parte a GRAMPET Group, o repune pe șine, România face pași concreți spre un sistem feroviar modernizat, iar noi, echipa care facem posibil un astfel de proiect, demonstrăm că progresul nu este doar o promisiune, ci o realitate pe care o construim zi de zi. Ne-a onorat implicarea oficialilor Comisiei Europene, pentru că ea demonstrează interesul Europei pentru România, ca pilon strategic al industriei feroviare regionale.” declară Gruia Stoica, Președinte GRAMPET Group.

Locomotiva este echipată cu motoare electrice de tracțiune asincrone de tip 060 EA1 CA și utilizează tehnologie modernă de vârf. Toate subsistemele sunt perfect integrate și controlate dintr-un punct central de comandă, un computer de bord produs de RELOC Craiova. Sistemul de tracțiune a fost calibrat cu succes, locomotivei fiindu-i sporită viteza de operare la 160 km/h, demonstrând astfel că este pregătită să redefinească viitorul transportului feroviar românesc.

În urma proiectului de modernizare desfășurat la RELOC Craiova, locomotiva ELASMO a demonstrat capabilități energetice avansate și impact pozitiv asupra sectorului feroviar: performanță energetică, tehnologie avansată și durabilitate extinsă. Costurile de exploatare și mentenanță ale locomotivei au fost optimizate, timpii de călătorie sunt semnificativ reduși, iar pasagerii vor beneficia de un grad sporit de siguranță și un transport mai eficient și mai sustenabil, Ia standardele și cerințele de mobilitate impuse de Uniunea Europeană.

Locomotiva care a finalizat cu succes proba de performanță face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a 19 locomotive ELASMO, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Contractul a fost câștigat de companie în urma unei licitații publice, include asigurarea mentenanței acestora pentru 47.469.600 și se ridică la o valoare de 91,1 milioane de euro.

Fabrica RELOC din Craiova are o istorie de aproape 60 de ani și este un reper important în Europa de Sud-Est pentru proiectarea, fabricarea și modernizarea materialului rulant. Din pasiune pentru locomotive, derulează proiecte prin care prelungește ciclul de viață al acestora și le transformă în vehicule de ultimă generație, menite să redefinească viitorul transportului feroviar din România. Prin dezvoltarea constantă a capacităților tehnologice existente, compania membră a GRAMPET Group se asigură că serviciile sale corespund cerințelor clienților.

GRAMPET Group este prima multinațională românească și un pionier în domeniul dezvoltării de soluții integrate de transport de marfă și logistică. Cu o activitate de peste 25 de ani pe piața locală și europeană – având afaceri în Bulgaria, Ungaria, Croația Republica Moldova, Germania, Serbia, Grecia, Slovenia și Macedonia – GRAMPET este, astăzi, cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din Europa Centrală și de Sud-Est. Operează 450 de locomotive, 20.000 de vagoane și transportă anual peste 15 milioane de tone de marfă.

De la Trecut la Viitor: Călătoria Săgeților Albastre

„Îmi doresc ca industria feroviară să-și împlinească menirea, să devină coloana vertebrală a transportului din România.” – Vizante-Dumitru Tomoni, vicepreședinte GRAMPET Group și președinte al Consiliului de Administrație Electroputere VFU Pașcani.
Sunteți președinte al Consiliului de Administrație Electroputere VFU Pașcani. Greșesc dacă spun că uzina pe care o coordonați este un pilon de bază al industriei feroviare românești? 

Industria feroviară românească datează din 1854, când a fost inaugurată prima cale ferată în Banat. La scurt timp, în 1869, și-a început călătoria Electroputere VFU Pașcani.   

Uzina are o istorie fascinantă. Totul a pornit cu o viziune clară: aceea de a transforma un atelier de reparații de material rulant într-un centru de excelență în domeniul feroviar. Cu peste 155 de ani de tradiție, Electroputere VFU Pașcani este parte a GRAMPET Group din 2004 și un reper al industriei feroviare românești. Astăzi, ne uităm în urmă la sutele de trenuri modernizate, la proiectele ambițioase duse la bun sfârșit, la impactul pe care l-am avut asupra călătorilor. 

Drumul nostru nu a fost lipsit de provocări. Industria feroviară românească a trecut prin momente dificile, de la sub finanțare până la nevoia de adaptare rapidă. Cu toate acestea, fiecare obstacol a fost o oportunitate de a inova, de a găsi soluții mai bune. Am crezut întotdeauna în puterea progresului și în oameni, cei care sunt sufletul Electroputere VFU Pașcani. Le mulțumesc colegilor mei pentru ceea ce fac! De la cei care îmblânzesc oțelul cu pricepere, până la cei care aduc inovație în industrie, fiecare își lasă amprenta în această poveste despre măiestrie și devotament.

Privesc înainte cu optimism. Industria feroviară are un potențial enorm iar noi, cei care lucrăm în acest domeniu, avem responsabilitatea de a-l valorifica. Vedem deja progrese: investiții în infrastructură, digitalizare, trenuri mai eficiente energetic. Oamenii încep să redescopere mersul cu trenul nu doar ca pe o necesitate, ci ca pe o alegere conștientă pentru un transport sustenabil. 

Cred că peste câțiva ani călătorii români vor ajunge să aleagă mersul cu trenul de plăcere, nu doar de nevoie. Industria feroviară din România nu și-a atins apogeul, ceea ce ne dă nouă, la Elecroputere VFU Pașcani, șansa să-i fim alături.  

Ce ne puteți spune despre Săgețile Albastre? Au o rezonanță anume în percepția colectivă. 

Modernizarea Săgeților Albastre este unul dintre proiectele ambițioase pe care le derulăm la Electroputere VFU Pașcani. Dincolo de cifre și specificații tehnice, ele spun o poveste. O poveste despre renaștere, despre modul în care tehnologia și pasiunea pot readuce la viață aceste trenuri care au marcat transportul feroviar din România. 

Când au intrat prima oară pe șine, Săgețile Albastre au fost un simbol al modernizării: rapide, eficiente, aducând un aer nou în peisajul căilor ferate. Le-am văzut schimbând percepția călătorilor despre confort și viteză, legând marile orașe ale țării – București, Constanța, Brașov, Iași, Craiova, Timișoara – și oferind românilor o alternativă modernă de transport. 

Însă timpul își spune cuvântul chiar și asupra celor mai bune trenuri. După mii de călătorii și milioane de kilometri, aceste automotoare aveau nevoie de o revitalizare. Iar aici, la Electroputere VFU Pașcani, ne-am asumat această misiune cu toată responsabilitatea. Le aducem la standarde contemporane, le îmbunătățim siguranța, confortul și eficiența, astfel încât să-și poată continua călătoria, una care nu este doar despre distanțe, ci despre oameni, despre conexiune și progres. 

Este o provocare? Cu siguranță. Dar este și o onoare. Pentru că fiecare tren care pleacă din atelierele noastre reînnoit este încă un pas spre un transport feroviar mai bun în România. 

Care este aportul VFU Electroputere Pașcani la conservarea acestei moșteniri reprezentată de Săgețile Albastre?  

Un moștenitor are responsabilitatea de a păstra și valorifica ceea ce a primit, astfel încât, la rândul lui, să transmită mai departe. Exact asta am făcut la Electroputere VFU Pașcani când ne-am asumat reconstrucția și revizia capitală a 50 de automotoare Siemens Desiro SR20D, produse acum mai bine de 20 de ani, pentru a le oferi o nouă viață. Am depășit jumătatea angajamentului agreat prin acordul cadru și suntem foarte aproape de momentul în care vom finaliza Săgeata cu numărul 30.  

Revizia include etape complexe și meticuloase, precum demontarea boghiului motor, reparația osiilor, verificarea și refacerea instalațiilor de climatizare, încălzire și electrice, dar și a sistemelor de frânare și combustibil. Modernizăm tot, inclusiv exteriorul și interiorul automotoarelor, de la recondiționarea scaunelor, strapontinelor și până la repararea ușilor, ferestrelor și a caroseriei. Este un efort considerabil, dar unul pe care ni l-am asumat cu mândrie, pentru că în fiecare automotor modernizat vedem nu doar o piesă de infrastructură feroviară, ci o filă de istorie readusă la viață și pregătită pentru viitor. 

Care considerați că vor fi cele mai importante tendințe în industria feroviară în următorii 10 ani? 

Industria feroviară se află într-un moment de transformare majoră, în care tehnologia și sustenabilitatea modelează viitorul transportului pe șine. Este un proces pe care noi, la Electroputere VFU Pașcani, îl trăim zi de zi, cu provocările și oportunitățile lui. 

Dacă privim spre următorul deceniu, siguranța, eficiența și sustenabilitatea vor fi direcțiile cheie ale industriei. Statisticile arată că la nivel european numărul celor care aleg să călătorească cu trenul s-a dublat din 2020 până la final de 2023 (conform Eurostat). Oamenii se îndreaptă din ce în ce mai mult către trenuri, fie din considerente economice, fie datorită impactului ecologic mai redus comparativ cu transportul rutier sau aerian.  

Un element care va continua să revoluționeze industria este tehnologia. Inteligența artificială și sistemele autonome vor schimba felul în care trenurile sunt operate, întreținute și monitorizate. Gândiți-vă la un tren care se poate „autodiagnostica” și preveni o defecțiune înainte ca aceasta să apară. Acest lucru va deveni realitate prin implementarea senzorilor inteligenți.

Noi, la Electroputere VFU Pașcani, credem că viitorul este deja în construcție și suntem mândri să fim parte din această schimbare.  

Ce îi urați industriei feroviare din România?  

Îi urez să-și împlinească menirea și să devină coloana vertebrală a transportului din România. Să fie mai puternică decât este azi, să fie iubită de călători și respectată de cei care o administrează. Să se reinventeze continuu, să câștige încrederea oamenilor și să fie prima alegere pentru cei care vor să descopere orizonturi noi dintr-un vagon confortabil, privind lumea pe fereastră. Să fie finanțată așa cum merită, nu ca o povară, ci ca un motor al dezvoltării. Și mai ales, să ofere trenuri care ne depășesc imaginația.  

Vagonul prototip modernizat de Electroputere VFU Paşcani primeşte omologarea

Vagonul prototip modernizat la Electroputere VFU Paşcani, parte a unui proiect finanţat prin PNRR, a obţinut certificatul CE de examinare de tip, o condiţie esenţială care atestă conformitatea sa cu specificaţiile tehnice de interoperabilitate europene, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Acesta este primul pas către certificarea finală şi intrarea oficială în circulaţie, după obţinerea certificatului de punere pe piaţă de la Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română.

"De peste 155 de ani, Electroputere VFU Paşcani dă direcţia industriei feroviare româneşti. Astăzi, nu modernizăm doar vagoane, ci redefinim experienţa călătoriei cu trenul. România merită un transport feroviar la standarde europene, iar noi suntem aici să-l livrăm. Ne bucurăm să construim pe moştenirea feroviară pe care o avem, într-un demers sustenabil şi responsabil." declară Gruia Stoica, Preşedinte GRAMPET Group

Cea mai complexă modernizare de vagoane realizată vreodată la uzina de la Paşcani

Această iniţiativă marchează cel mai ambiţios proces de reabilitare a vagoanelor de călători desfăşurat la Electroputere VFU Paşcani. Proiectul, în valoare totală de peste 66 de milioane de euro, este finanţat prin PNRR. El vizează un program extins de modernizare a 42 de vagoane, derulat de Electroputere VFU Paşcani, în urma câştigării a două contracte cu SNTFC CFR Călători SA.

Două contracte, un obiectiv comun: optimizarea transportului feroviar

Primul contract, cu o valoare de 35 de milioane de euro, vizează modernizarea a 22 de vagoane de clasa a II-a şi include servicii de mentenanţă preventivă şi corectivă pentru următorii 9 ani.

Al doilea contract, în valoare de 31,9 milioane de euro, are ca obiectiv modernizarea a 20 de vagoane de clasa a II-a, adaptate pentru persoane cu mobilitate redusă. În plus, acestea vor fi dotate cu spaţii speciale pentru transportul bicicletelor şi schiurilor şi vor beneficia de sisteme avansate de control şi siguranţă.

Până la mijlocul lui 2026, România, Ungaria şi Austria vor avea pe şine 42 de vagoane complet modernizate la Electroputere VFU Paşcani

După finalizarea testelor şi obţinerea certificărilor necesare, cele 42 de vagoane renovate la Paşcani vor intra în circulaţie nu doar în România, ci şi pe rutele internaţionale din Austria şi Ungaria, consolidând poziţia României în reţeaua feroviară europeană.

Gruia Stoica – Liderul care conectează trecutul cu viitorul într-un ritm perfect echilibrat

Capital a stat de vorbă cu Gruia Stoica, omul din spatele RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani, cele două fabrici în care vagoanele și locomotivele vechi primesc o nouă viață.

Într-o Românie unde calea ferată părea să rămână ancorată în trecut, Gruia Stoica este liderul care a reușit să readucă modernizarea acesteia un pas înainte. Fondator și președinte al GRAMPET Group, Stoica a transformat două companii emblematice – Electroputere VFU Pașcani și RELOC Craiova – în motoare ale progresului național.

Prin proiectele sale, nu doar că repară și modernizează infrastructura feroviară, dar oferă și un exemplu puternic despre cum viziunea și perseverența pot reconfigura un sector strategic. Anul trecut, am vorbit cu Gruia Stoica despre primul automotor DMU (Diesel Multiple Unit) fabricat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Astăzi discutăm despre sustenabilitate în industria feroviară și despre cum putem utiliza înțelept ceea ce există.

Gruia Stoica: Omul care a schimbat direcția și viteza
Dacă infrastructura feroviară a României ar fi un tren de modă veche, Gruia Stoica este conductorul care a schimbat direcția și viteza. Prin GRAMPET Group, prima multinațională cu capital românesc, el a construit o rețea de companii care redefinește transportul privat de marfă și de călători în Europa Centrală și de Sud-Est.

Stoica a demonstrat că problemele unei industrii pot deveni oportunități, iar modernizarea nu este doar posibilă, ci și inevitabilă atunci când există leadership și investiții bine gândite. Cu atât mai mult cu cât aproximativ 80% dintre locomotivele și vagoanele care circulă pe calea ferată din țara noastră au o vechime de peste 40 de ani.

Electroputere VFU Pașcani: Locul unde vagoanele scriu o poveste nouă
Gruia Stoica crede cu tărie că Electroputere VFU Pașcani este locul unde vagoanele scriu o poveste nouă. El explică: „Aici, vagoanele vechi capătă o a doua viață printr-un proces unic de modernizare, „Redesigned and Rebuilt” (R&R), care transformă vehiculele uzate în unele capabile să concureze cu modele noi.”

În prezent, compania implementează două proiecte majore finanțate prin PNRR. Primul proiect, cu o valoare totală de 35 de milioane de euro, vizează modernizarea a 22 de vagoane de clasa a II-a, seria 2076, și include achiziția de servicii de mentenanță pentru 9 ani. Aceste vagoane sunt reconstruite pentru a oferi pasagerilor confort și siguranță, reducând în același timp costurile de exploatare și întreținere.

Al doilea proiect, cu o valoare de 31,9 milioane de euro, presupune modernizarea a 20 de vagoane din seria 2076, transformându-le în vehicule clasa a II-a dotate cu facilități speciale: acces pentru persoanele cu mobilitate redusă, spații dedicate bicicletelor și schiurilor, și sisteme moderne de siguranță și monitorizare.

Sub conducerea lui Gruia Stoica, Electroputere VFU Pașcani a beneficiat de investiții de peste 30 de milioane de euro, menite să integreze tehnologii de ultimă generație și să formeze specialiști capabili să susțină tranziția către o infrastructură modernizată. Aceste proiecte revitalizează transportul feroviar de pasageri și contribuie direct la creșterea competitivității și sustenabilității sectorului feroviar din România.

RELOC Craiova: Locomotivele care conduc România spre modernizare

În paralel, la Craiova, RELOC își pune amprenta asupra modernizării locomotivelor din România. Proiectul său, finanțat prin PNRR, are o valoare totală de peste 91 de milioane de euro și contribuie la îmbunătățirea semnificativă a transportului feroviar din țara noastră.

Un proiect de modernizare a 19 locomotive, care le readuce la standarde internaționale. Acestea sunt echipate cu sisteme moderne de tracțiune și control ce îmbunătățesc performanța energetică și reduc emisiile de carbon. Toate subsistemele sunt perfect integrate și controlate dintr-un punct central de comandă, un computer de bord produs chiar de RELOC Craiova. În plus, contractul prevede și mentenanța locomotivelor pentru un total impresionant de 47,4 milioane de kilometri – echivalentul a peste 1.200 de călătorii în jurul Pământului.

Prima locomotivă electrică ELASMO de 6000 KW, modernizată prin acest proiect, a efectuat cu succes proba de performanță și se pregătește de noi etape care să-i permită punerea pe piață. Este dovada că România poate produce și întreține echipamente de clasă mondială, oferind soluții eficiente și sustenabile pentru transportul feroviar.

România pe șine: Trecutul transformat în viitor
Electroputere VFU Pașcani și RELOC Craiova sunt companii cu tradiție, membre ale grupului GRAMPET și pilonii unui plan ambițios de modernizare a transportului feroviar din România. Cu proiecte implementate la standarde internaționale, cu investiții care aduc nu doar tehnologie, ci și speranță, aceste companii transformă trecutul într-o resursă pentru viitor.

Gruia Stoica a demonstrat că modernizarea unei infrastructuri depășite este un proiect care poate fi realizat cu viziune, curaj și implicare. Prin fiecare vagon recondiționat și fiecare locomotivă modernizată, România devine mai conectată.

Lecții pentru 2025 – Gruia Stoica (GRAMPET Group): ”Modernizarea coridoarelor europene și a terminalelor multimodale trebuie să devină priorități strategice”

Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.

Gruia Stoica, președinte GRAMPET Group

Forbes: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2024?

„Reziliență” este cuvântul care definește cel mai bine anul 2024. Într-un context marcat de provocări geopolitice, crize suprapuse și un peisaj economic instabil, GRAMPET Group a continuat să fie un exemplu de adaptabilitate și perseverență. Am demonstrat că putem transforma provocările în oportunități, valorificând poziția strategică a României ca hub logistic și punând accent pe inovație, sustenabilitate și colaborare internațională.

Forbes: Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2024? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Ne-au îngrijorat tensiunile geopolitice și în special impactul războiului din Ucraina asupra coridoarelor de transport. De asemenea, incertitudinea generată de criza energetică și instabilitatea prețurilor la combustibili au reprezentat pentru noi motive de îngrijorare în 2024. Și nu în ultimul rând, lipsa unor progrese semnificative în modernizarea infrastructurii feroviare din România.

Deși am început anul cu prudență, rezultatele noastre au arătat o consolidare la nivel de grup, înregistrând EBITDA pozitiv în principalele companii de transport, logistică, fabricare, reparare și modernizare de material rulant.

Forbes: Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) și perspectiva rundelor electorale activitatea companiei dvs.?

Crizele geopolitice au testat flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare, determinând Grupul GRAMPET să răspundă rapid prin crearea de rute alternative și optimizarea fluxurilor logistice. Coridorul IX paneuropean și relațiile comerciale cu statele din Orientul Mijlociu au devenit oportunități la care ne uităm, în timp ce așteptăm o reluare a volumelor ridicate de transport în relația cu Ucraina, care au avut un impact pozitiv în business-ul de transport de marfă european, pe parcursul anului 2023 și începutul anului 2024.

Totodată, în acest an electoral, marcat de incertitudine politică, proiectele mari de infrastructură feroviară au stagnat. Cu toate acestea, am continuat să colaborăm cu autoritățile pentru a promova investițiile necesare în rețeaua feroviară, un sector esențial pentru economia națională.

Forbes: Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?

La capitolul puncte tari trebuie să apreciem poziția strategică a României pe coridoarele de transport din Europa și accesul pe care il avem la fondurile europene pentru modernizarea infrastructurii.

Cât despre punctele slabe, mă tem că au ramas aproximativ același din ultimii ani. Birocrația excesivă și întârzierile legislative afectează în continuare marile proiecte. Predictibilitatea scăzută a politicilor fiscale descurajează investițiile private. Și unul important pentru industria în care noi, GRAMPET Group activăm – deficitul de investiții în infrastructura feroviară secundară.

Forbes: Acum, la finalul unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?

Accelerarea investițiilor în infrastructura feroviară sper să devină o prioritate și pentru autoritățile române. Modernizarea coridoarelor europene și a terminalelor multimodale trebuie să devină priorități strategice.

De asemenea, este nevoie de o simplificare a cadrului administrativ și fiscal.

Și bineînțeles, sprijinirea tranziției verzi – promovarea transportului feroviar ca soluție sustenabilă pentru reducerea emisiilor de carbon trebuie să fie un obiectiv național. 

Forbes: Care sunt principalele trei puncte ale strategiei Dumneavoastră de business pentru anul viitor?

În 2025 vom continua să consolidăm relațiile pe care le avem cu clienții noștri și să diversificăm portofoliul comercial prin atragerea de noi clienți – atât din țară cât și din afara României.

Totodată, Grupul GRAMPET are în vedere un plan ambițios de digitalizare, atât pentru a îmbunătăți eficiența operațională, cât și pentru a oferi soluții inovatoare pentru clienți. Vom implementa soluții inteligente de management al traficului și vom automatiza procesele interne. Totodată, vom pune accent pe încheierea unor proiecte majore câștigate prin licitații finanțate din fonduri europene. 

Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2025?

La nivel mondial, tensiunile geopolitice și riscurile asociate conflictelor internaționale vor continua să fie cele mai mari provocări. De asemenea, recesiunea economică a marilor puteri din Uniunea Europeană va necesita luarea de măsuri pentru redresarea economică a acestor țări.

Și cu siguranță, accelerarea tranziției către energie verde și impactul asupra costurilor operaționale se vor număra printre provocările lui 2025.

Din punct de vedere al industriei feroviare, integrarea tehnologiilor verzi în infrastructura și materialul rulant, cât și creșterea cerințelor de digitalizare și automatizare pentru a ne menține competitivitatea în fața altor moduri de transport vor fi cele mai mari provocări cu care ne vom confrunta anul viitor. De asemenea, atragerea și menținerea personalului calificat într-un sector în continuă transformare va rămâne o provocare atât pentru GRAMPET cât și pentru întreaga industrie feroviară.

25 de ani de GRAMPET Group: de la o afacere de familie, la prima multinațională 100% românească cu operațiuni în 10 țări din Europa

Despre GRAMPET în urmă cu 25 de ani

Am pornit această afacere în 1999, într-o piață care abia începea să deprindă regulile economiei moderne. Am învățat că nu poți câștiga fără să riști și am valorificat fiecare oportunitate pe care am întâlnit-o până când am devenit prima multinațională 100% românească. Ascensiunea noastră pe piețele internaționale a început în 2004, iar prima țară în care ne-am extins a fost Bulgaria. În 2005, ajungeam și în Ungaria, iar cinci ani mai târziu, în 2010, în Republica Moldova și Germania. În 2012, ne făceam simțită prezența pe piața din Austria, în 2016 în Croația, după care au urmat Serbia în 2018, Grecia în 2019, Slovenia în 2021 și Macedonia anul acesta. Avem operațiuni în 10 țări din Europa și acum, când împlinim 25 de ani de activitate, privim cu speranță înspre viitor. Sperăm ca în următorul sfert de secol, să ducem povestea GRAMPET și mai departe pe harta lumii și să contribuim și mai mult la dezvoltarea industriei feroviare.

Cum arată GRAMPET acum?

Acum, după 25 de ani de activitate, suntem cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi Europa Centrală și de Sud-Est. Avem în portofoliu 18 companii, operăm 450 de locomotive și 20.000 de vagoane, transportăm anual peste 15 milioane de tone de marfă, iar cifra de afaceri la nivel de grup a ajuns la 440 milioane de euro în 2023.

Grup Feroviar Român (GFR), compania fanion a grupului, este cel mai mare operator privat de transport feroviar de marfă din România, iar cele 4 fabrici unde construim, reparăm și modernizăm vehicule feroviare sunt Electroputere VFU Pașcani, RELOC Craiova, REVA Simeria și GRAMPET Debreceni.

Alături de GFR am inaugurat anul acesta cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa. Noul complex de la Dornești, rezultatul unei investiții de 10 milioane de euro, are o capacitate de transbordare de 3 milioane de tone și consolidează poziția României ca hub european logistic și feroviar. Este al cincilea terminal operat de GRAMPET Group, marcând un nou capitol în eforturile noastre de a eficientiza infrastructura feroviară alături de celelalte 4 terminale logistice situate la granițele cu Ucraina, Republica Moldova (la Galați, Cristești Jijia și Halmeu) și în zona de nord a Capitalei.

Fără doar și poate însă, una dintre marile realizări ale noastre din ultimii ani este construcția automotorului Leon, primul tren diesel fabricat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Născut din sinergia a 155 de ani de istorie a Electroputere VFU Pașcani, Leon demonstrează că ingineria și proiectarea românească există în continuare și că avem pe ce să construim viitorul industriei feroviare.

Tot la Electroputere VFU Pașcani, 27 de „Săgeți Albastre” au ieșit pe porțile fabricii după revizii capitale și am început testarea și omologarea vagonului prototip modernizat cu fonduri din PNRR, parte a două contracte cu o valoare totală de peste 66 de mil. de euro.

De asemenea, la RELOC Craiova prima locomotivă modernizată din cele 19 contractate prin PNRR, parte a unui contract de peste 91 de mil de euro, tocmai ce a desfășurat cu succes proba de performanță.

Pentru a face performanță însă, este nevoie de viziune și leadership. Sunt factori cheie în gestionarea cu succes a provocărilor cu care se confruntă o companie de talia GRAMPET. An de an, am reușit să răspundem rapid și eficient nevoilor pieței, asigurând clienților noștri o experienţă integrată la cel mai înalt nivel de competență. Evoluția noastră este dovada angajamentului pe care ni l-am asumat, de a contribui la dezvoltarea economică a României și de a ne conecta la regiune și la lume.

Cu ce se mândrește GRAMPET?

Cu misiunea și valorile sale. În centrul lor sunt oamenii și performanța. De altfel, strategia noastră este axată pe investițiile în oameni, în societate și în proiectele strategice. Fiecare oportunitate este analizată atent, iar decizia de investiție reflectă întotdeauna obiectivele de business pe termen lung.

Am lucrat neîncetat pentru a așeza pe o linie ascendentă nu doar companiile din grupul nostru, ci și întreaga industrie feroviară. În 2023 și 2024 ne-am axat pe dezvoltare și  modernizare, iar investițiile pe care le-am făcut depășesc 100 de milioane de euro: de la inaugurarea celui mai mare terminal de transbordare a cerelelor din Europa, la achiziția a 74 de trenuri DMU pentru transport pasageri și a 31 de locomotive, din care 10 au fost deja modernizate, la achiziția a 212 vagoane cisterna și a 60 vagoane pentru cereale, a altor 7 locomotive, noi de data aceasta, marca Siemens Smartron, și până la achiziția a 70% din pachetul de acțiuni al Electromontaj Carpați SA Sibiu. Și nu vrem să ne oprim aici. Din contră, pentru următorii doi ani (2025 și 2026), sumele totale destinate investițiilor cumulează aproximativ 150 de milioane de euro.

Însă investițiile acestea trebuie dublate de investiții în resursa umană. Traversăm o perioadă caracterizată de schimbări alerte, generate în principal de evoluția tehnologiei. Din acest motiv, perfecționarea continuă devine necesară. Oamenii trebuie să învețe să înțeleagă că pot folosi tehnologia în avantajul lor, pentru a deveni mai productivi, și trebuie să învețe să utilizeze instrumentele digitale și noile echipamente cu care lucrează. Desigur, la acestea se adaugă și problema accesului la educație, care din păcate nu este la îndemâna tuturor. 

Noi ne propunem să venim cu o contribuție importantă pe toate aceste paliere și sperăm că ni se vor alătura tot mai multe companii. De fapt, facem asta deja prin parteneriatele pe care le derulăm cu mediul academic – modernizarea a două laboratoare în cadrul Facultații de Transporturi de la POLITEHNICA București la care se adaugă un parteneriat strategic semnat cu aceeași universitate, pentru dezvoltarea proiectului „Campus Dual” ce va atrage fonduri europene în valoare de 30 de milioane de euro – dar și prin programe proprii, așa cum este Școala GFR – un proiect în care am investit peste 18 milioane de euro până acum și prin care peste 1.200 de persoane au avut ocazia de a se specializa în diferite meserii specifice sectorului feroviar.  

Ce vă propuneți pentru 2025?

Pentru industria de transport feroviar, ultimii ani au însemnat reziliență, agilitatea și capacitatea de a valorifica oportunitățile apărute. GRAMPET și-a impus standardele ridicate de excelență și eficiență, prin eforturile de dezvoltare a afacerilor clienților, contribuind astfel la creșterea economică, a comunităților locale, dar și la bunăstarea oamenilor. Obiectivul asumat, în continuare, este de a conecta afaceri, oameni și idei; de a împărtăși soluții și viziuni pentru a face industria feroviară un element cheie al dezvoltării durabile a societății.

Angajamentul nostru este unul pentru viitor. Un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Suntem conștienți de importanța sectorului feroviar în orice economie, nu doar pentru România, și vrem să contribuim la dezvoltarea lui. Fiecare proiect pe care îl facem ne aduce mai aproape de România ca un hub feroviar regional. Avem o poziție geografică favorabilă, strategică, pe care trebuie să o valorificăm și sperăm că, printr-un dialog deschis și transparent, vom reuși să cooptăm și alți parteneri în acest demers.  

[FOTO] Prima locomotivă modernizată în România cu bani de la UE

RELOC Craiova, parte a GRAMPET Group, a efectuat cu succes proba de performanță a primei locomotive modernizate cu fonduri din PNRR.

Locomotiva, de tip “Lema” (Locomotivă Electrică cu Motoare Asincrone – Electric Locomotive with Asynchronous Motors), face parte din lotul de 19 astfel de vehicule ce vor fi modernizate cu motoare electrice de tracțiune asincrone tip 060 EA1 CA. La proba efectuată prin tractarea unui număr de 16 vagoane de călători, pe ruta București – Constanța și retur, pe data de 11 decembrie, au participat atât reprezentanți ai companiei, cât și lideri din industrie și reprezentanți ai sectorului public și ai instituțiilor cu atribuții în domeniu.

Aceasta dispune de cele mai noi echipamente și tehnologii de vârf, care vor asigura confortul și siguranța pasagerilor. Sitemul de tracțiune a fost calibrat cu succes, iar toate subsistemele locomotivei (sistemul de vigilență și siguranță, sistemul de control și semnalizare etc.) sunt integrate perfect unele cu altele și controlate dintr-un punct central de comandă (un computer de bord produs de RELOC Craiova).

Contract de 91 mil. euro pentru modernizarea locomotivelor
Acesta este un pas important în vederea înnoirii materialului rulant aflat în circulație pe căile ferate din România. Totodată, marchează și începutul unui proces amplu care prevede modernizarea de către RELOC Craiova a 19 astfel de vehicule, ca parte a unui contract, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu o valoare de 91,1 milioane de euro, contractul a fost câștigat de companie în urma unei licitații publice.

Printre principalele obiective ale proiectului de modernizare a acestor vehicule feroviare se numără: creșterea performanței transportului feroviar, prin sporirea vitezei de operare până la 160 km/h și optimizarea costurilor de operare și întreținere; sporirea siguranței călătorilor și a calității serviciilor oferite; adresarea cerințelor critice în materie de sustenabilitate, eficiență și siguranță, precum și alinierea transportului feroviar din România Ia standardele și cerințele de mobilitate impuse de Uniunea Europeană.

GRAMPET: Producem și modernizăm în România locomotive la aceleași standarde cu producătorii străini
Dorin Soare – director general, RELOC Craiova: “Acesta este un proiect important pentru noi, nu doar prin prisma amplorii sale, ci mai ales pentru că ne dă ocazia de a demonstra că putem îmbina frumos tradiția și moștenirea istorică a fabricii noastre cu progresul obținut prin utilizarea noilor tehnologii. De asemenea, ne bucurăm să putem pune la dispoziția operatorilor locomotive produse și modernizate aici, în țară, la aceleași standarde cu producătorii străini. Noi credem în puterea acestui sector de a se reinventa constant și vom continua să muncim pentru a ne menține locul în piață”.

Fabrica RELOC din Craiova a fost înființată în urmă cu aproape 60 de ani și este în prezent cea mai importantă din Europa de Sud-Est în sectorul de proiectare, fabricare, reparare și modernizare a materialului rulant, precum și unul dintre cei mai importanți furnizori de vehicule feroviare și piese de schimb.

GRAMPET Group este prima multinațională cu capital 100% românesc, iar în prezent are în portofoliu 18 companii cu operațiuni în 10 țări europene.

Forbes CEE Forum 2024, Cristian Iancu Dragomir, director general REVA SA (GRAMPET Group): O meserie de viitor

Deși anul 2024 e dificil din punct de vedere economic, REVA continuă să investească în tehnologie și dezvoltare, adaptându-se schimbărilor din piață și susținând formarea specialiștilor pentru a combate criza de forță de muncă calificată.

„Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 440 de milioane de euro, însă anul acesta este mai dificil”, a declarat Cristian Iancu Dragomir, director general al REVA SA, parte din GRAMPET Group. Cu toate acestea, GRAMPET Group nu își încetinește ritmul investițiilor, continuând să își dezvolte capacitățile de producție și reparații feroviare. Această abordare este crucială într-o perioadă în care, la nivel european, se observă o tendință de renunțare la producția locală, cu Germania închizând fabrici și Europa devenind din ce în ce mai dependentă de produse provenite din alte regiuni.

„Este nevoie acută de energie, iar fără investiții nu se poate face mare lucru”, a adăugat Dragomir, subliniind că dezvoltarea infrastructurii industriale și tehnologice rămâne un aspect esențial pentru viitorul industriei.

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă compania și industria, în general, este lipsa forței de muncă calificată. „Cel mai mult ne sperie lipsa forței de muncă calificată. Tinerii nu își mai doresc o meserie de viitor”, a explicat Dragomir, care, inginer sudor fiind, a asistat la transformarea intereselor tinerilor de-a lungul anilor.

Pentru a contracara acest trend, GRAMPET Group susține formarea tinerilor ingineri și colaborează cu mediul academic, oferind oportunități de dezvoltare profesională în domenii esențiale, precum sudura și reparațiile feroviare. Este o strategie pe termen lung, menită să asigure continuitatea și creșterea sectorului, chiar și în fața deficitului de forță de muncă.

Într-o industrie în care retehnologizarea este esențială, Cristian Iancu Dragomir a subliniat importanța tehnologiei și automatizării, dar a avertizat că robotizarea nu poate înlocui complet munca umană, în special în domeniul reparațiilor feroviare și auto. „Erorile roboților sunt reparate de oameni”, spune el, afirmând că, deși automatizarea poate îmbunătăți eficiența, este nevoie în continuare de forță de muncă calificată pentru a asigura standardele înalte de calitate în activitățile de reparații.

Un alt punct important atins în cadrul intervenției de la Forbes România CEE Forum a fost necesitatea investițiilor inițiale în infrastructură. „În domeniul nostru, trebuie să investești la început în infrastructură, altfel există posibilitatea să te blochezi”, a avertizat el. GRAMPET Group a reușit să își găsească nișa și să își consolideze competitivitatea în timp real, printr-o combinație de investiții inteligente și adaptabilitate la cerințele pieței.

Printre planurile viitoare ale companiei, Cristian Iancu Dragomir a menționat dezvoltarea fabricii REVA din Debrecen, Ungaria. „Avem o fabrică în Ungaria, la Debrecen, pe care vrem să o dezvoltăm, pentru ca în viitor să putem produce vagoane noi și acolo”, a dezvăluit el. Acest proiect reprezintă o oportunitate majoră de extindere a capacității de producție a GRAMPET Group, care își dorește să devină un jucător-cheie în industria producției de vagoane, nu doar în reparații.

În ciuda unui climat economic dificil, compania își menține angajamentul față de inovare și competitivitate, adaptându-se rapid la schimbările din industrie și continuând să investească în viitorul sectorului feroviar.

Grampet privește către viitorul industriei! Compania finanțează un nou laborator în cadrul Facultății de Transporturi

Compania Grampet, înființată în 1999, este în 2024 o firmă cu capital românesc cu un rol foarte important în mediul de afaceri autohton. Prin proiecte ambițioase și cu perspectvă, a devenit cel mai mare transportator feroviar privat de marfă din Europa de Sud-Est. Iar la aceste investiții importante din cadrul companiei, concentrate pe extindere și tehnologie, se adaugă și cele realizate pentru mediul academic românesc. Reprezentanții Grampet doresc să aducă un plus valoare acestui domeniu, se gândesc cu drag la colegii de mâine și intervin în mod productiv în educația acestora încă de pe băncile facultății. 

Un bun exemplu în acest sens este colaborarea cu Facultatea de Transporturi, departamentul de Material Rulant de Cale Ferată, din cadrul Universității Politehnica București, chiar în perioada în care această facultate sărbătorește 65 de ani de la înființare.

Marți, pe 5 noiembrie, echipele Grampet și cea din cadrul unității de învățământ au inaugurat cel mai nou laborator prin care reprezentanții companiei și a firmei sale fanion Grup Feroviar Român doresc să construiască punți către viitor. Un spațiu al tehnologiei avansate, acest nou laborator reprezintă o bijuterie tehnică pentru mediul educațional ingineresc din țara noastră. 

Grampet investește în viitor
„Prin această nouă colaborare cu Universitatea Politehnică București, echipa de la Grampet transformă o sală de studiu într-un spațiu al pasiunii. De la tehnologia de ultimă generație, până la picturile murale de pe pereții laboratorului vrem să aducem istoria și inovația împreună pentru un viitor mai bun în domeniul feroviar. Vrem să sprijinim ca tinerii de azi să prindă curaj și inspirație să modeleze cu succes România de mâine”, declară în cadrul ceremoniei de inaugurare Gruia Stoica, președintele Grampet Group.

Anul acesta, până la momentul de față, Universitatea Politehnică din București a atras o sumă de aproape 10 milioane de euro când vine vorba de investiții.

„Grup Feroviar Român este un partener de bază, un partener de încredere al acestei instituții de învățământ. Pentru studenții noștri este foarte important să aibă acces la noi tehnologii. Guvernele lumii nu niciodată suficienți bani pentru a investi în educație pe cât se cuvine. Iar astfel de parteneriate sunt necesare pentru ca învățământul ingineresc, învățământul tehnic și de orice fel să evolueze”, spune rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu. 

Facultatea de Transporturi, la 65 de ani
Ilona Mădălina Costea, decanul Facultății de Transporturi menționează apoi că această colaborare nu se sfârșește în acest punct, ba din contră. Este doar începutul. Cadrul universitar declară faptul că, până la finalul anului de învățământ în curs se vor inaugura și alte laboratoare.

„Anul 65 marchează și inițierea a două programe noi de masterat, ambele realizate în strânsă colaborare cu echipa de la Grup Feroviar Român. Unul dintre ele se numește Mobilitate Inteligentă, în cadrul căruia studenții beneficiază de discipline predate chiar de specialiștii de la Grup Feroviar Român. Mă bucur că aceștia au mare încredere în noi și în studenții noștri”, adaugă Ilona Mădălina Costea.

Dar în ceea ce privește acest laborator, inaugurat marți, 5 noiembrie, de menționat că este acum unic în România. Este primul laborator cu picturi murale, iar una dintre acestea este schița locomotivei Dema 3000, o locomotivă Diesel-electrică pe 6 osii modernizată cu sistem de motorizare și acționare complet nou, construită de către compania Reloc Craiova, parte a Grampet Group. Pe partea tehnică, laboratorul este dotat cu computere de ultimă generație, dotate cu aplicații speciale pentru domeniul ingineriei.

Victor Ponta: „La Universitatea Politehnică se dezvoltă specialiștii de mâine”
Victor Ponta, fost premier al României, a fost prezent la acest eveniment din cadrul Facultății de Transporturi și ține să-l felicite pe Gruia Stoica pentru inițiativele sale și pentru că a continuat să investească în România pe un domeniu atât de vast.

„Dar, mai ales, îi mulțumesc că alege să investească în educație”, spune fostul șef al Executivului de la București.

„Mă bucur că Universitatea Politehnică de dezvoltă de la an la an din ce în ce mai frumos. Chiar în timp ce antevorbitorii mei prezentau acest laborator, am căutat pe Chat GBT cum se construiește un vagon, eram curios să văd ce reprezintă aceste desene de pe perete. Imediat mi-am dat seama că nu mă apuc eu acum să construiesc un vagon. Tot de studenți pricepuți va fi nevoie. Iar aici, la Universitatea Politehnică, se dezvoltă specialiștii de mâine”, adaugă Victor Ponta.

Prima locomotivă modernizată prin PNRR, la RELOC Craiova, este în teste și va fi pusă în circulație în curând

Industria feroviară din România are nevoie de un nou start. Aceasta este realitatea și, totodată, una dintre cele mai evidente concluzii ale dezbaterilor din sector. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o colaborare amplă între autoritățile din domeniu și companiile din industrie.

Fiecare dintre aceste părți are un rol important, iar constructorii de material rulant din România fac din acest obiectiv o prioritate.

Acesta este și contextul în care RELOC Craiova, parte a GRAMPET Group – prima multinațională românească – a început zilele acestea testarea primei locomotive modernizate cu ajutorul fondurilor accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca urmare a câștigării, la finalul anului trecut, a licitației pentru modernizarea a 19 locomotive și asigurarea mentenanței acestora pentru 47.469.600 km.

Valoarea întregului contract se ridică la 91,1 milioane de euro, iar săptămâna aceasta locomotiva a plecat spre Centrul de Încercari Feroviare Făurei pentru teste.

Dorin Soare – director general, RELOC Craiova: “Pentru noi, la RELOC Craiova, acesta este un proiect important care ne dă ocazia să ne alăturăm marilor companii din domeniu. Într-o perioadă în care piața de aici este deschisă producătorilor străini, utilizarea materialului rulant produs aici, în România, reprezintă un pas înainte spre revitalizarea acestei industrii. Cred că fabricile românești trebuie susținute în continuare și sprijinite în a deveni tot mai competitive, deoarece vagoanele și locomotivele produse de noi se ridică la standardele internaționale stricte și pot oferi o experiență de călătorie și utilizare cel puțin similară cu acelea de pe piețele străine”.

Locomotiva modernizată la Craiova a părăsit fabrica după ce a fost complet echipată, din punct de vedere al componentelor și subsistemelor acesteia. La Făurei se realizează în prezent procesul de punere în funcțiune, la parametri optimi, a tuturor subsistemelor locomotivei (sistemul de tracțiune și frânare, sistemul de vigilență și comandă, sistemul de control și semnalizare etc.).

În cadrul testelor de aici, toate acestea vor fi integrate perfect unele cu altele și controlate dintr-un punct central de comandă (un computer de bord produs de RELOC Craiova). Însă procesul de testare este unul complex, ce include un număr mare de teste. Dificultatea acestora și exigența în evaluare sunt și mai ridicate, ținând cont de faptul că noua locomotivă utilizează tehnologie modernă de vârf. Așadar, după încheierea etapei de testare de la Centrul de Încercări Feroviare Făurei, procesul va continua și pe rețeaua națională, în vederea certificării compatibilității sale cu acest sistem.

Liviu Bonci – director general adjunct, responsabil cu producția, RELOC Craiova: “Ne bucurăm să putem contribui la modernizarea materialului rulant de pe căile ferate din România. Obiectivul nostru este ca fiecare vagon sau locomotivă care părăsește fabrica RELOC Craiova să atingă și chiar să depășească standardele exigente din industrie. Așadar, încercăm ca, prin ceea ce facem să le oferim călătorilor condiții de călătorie tot mai bune. Această locomotivă, pe care o testăm astăzi și care va circula în curând pe căile ferate este prima care va fi modernizată în cadrul acestui proiect și sperăm să putem duce la îndeplinire cât mai multe astfel de proiecte”.

Locomotiva modernizată la Craiova este una de tip “Lema” (Locomotivă Electrică cu Motoare Asincrone – Electric Locomotive with Asynchronous Motors), iar în urma testelor de la Făurei se vor obține certificatele de tip SB și SF care vor fi parte integrantă a documentației de punere pe piață a locomotivei.
Până acum în cadrul testelor, sitemul de tracțiune a fost deja calibrat cu succes – locomotiva atingând viteze de până la 176 km/h – iar sistemul de frânare este pus în funcțiune respectându-se toate reglementările în vigoare, naționale și europene, pentru certificare.

GRAMPET Group și KTZ Express, nou terminal în Portul Constanța

GRAMPET Group și KTZ Express, ambele membre ale TITR (Trans-Caspian International Transport Route), au semnat, la Astana, un memorandum privind continuarea colaborării pentru extinderea infrastructurii din Portul Constanța, prin modernizarea unora dintre facilitățile existente și prin dezvoltarea unui nou terminal.

KTZ Express, subsidiară a Companiei Căilor Ferate din Kazahstan, este o companie de logistică și transport multimodal. 

Memorandumul a fost semnat cu ocazia participării reprezentanților Grup Feroviar Român (GFR), GP Intermodal și Grampet Logistics (toate membre ale GRAMPET Group) la Translogistica Kazakhstan International Transport & Logistics Exhibition, eveniment care a avut loc săptămâna trecută, între 9-11 octombrie, la Astana. 

În prima zi a expoziției, pe 9 octombrie, E.S. Mădălina Lupu, ambasador al României în Republica Kazahstan, a vizitat, de asemenea, standul celor 3 companii, potrivit unui comunicat transmis de GRAMPET redacției.

Gruia Stoica, președinte și fondator GRAMPET Group: „Suntem optimiști în privința viitorului transportului feroviar, atât în România, cât și în regiune. Avem obiective ambițioase, iar alături de partenerii noștri de la KTZ Express le putem transforma în realitate. Transportul de mărfuri pe calea ferată reprezintă una dintre cele mai puțin poluante soluții de mobilitate, fiind eficientă și în ceea ce privește costurile. Conectând Portul Constanța și întreaga regiune a Mării Negre la coridoarele internaționale, oportunitățile economice vor fi maximizate. Încrederea pe care KTZ Express ne-o arată de ani de zile, ne motivează în încercarea de a atinge țeluri și mai înalte”. 

Concret, ca urmare a semnării acestui memorandum, GRAMPET Group și KTZ Express se angajează să crească potențialul de transport și logistică pentru serviciile din cadrul TITR și să dezvolte un terminal în Portul Constanța, extinzând astfel infrastructura existentă. Acest lucru va genera o creștere a volumului de transbordare a mărfurilor, va îmbunătăți procesele logistice și va consolida conexiunile cu rutele comerciale internaționale. Totodată, vor fi eficientizate și rutele de transport China-Europa-China. 

Tot în acest context, GP Intermodal a semnat contracte de transport cu KTZ Express, prin care s-au angajat să își ofere reciproc serviciile de transport feroviar, respectiv GP Intermodal în Europa, iar KTZ Express în Asia.

„GRAMPET Group a fost singurul participant din România la Astana și s-a numărat, totodată, printre puținii expozanți din Europa. În total, la ediția de anul acesta au fost prezente aproape 200 de companii din Asia și Europa”, se mai arată în comunicat. 

Pe durata întregului eveniment, reprezentanții GRAMPET au avut întâlniri și cu majoritatea companiilor expozante: Ady Express Llc., Atasu Group, Interrail, Shenzhen Sunshine International Logistics, Qingdao Fengtie International Logistics, Lianyungang Railway International Freight Forwarder Co., Neptune Logistics China. 

Totodată, standul GRAMPET a fost vizitat și de reprezentanții TITR.

VIDEO! Emisiunea Drumurile Noastre B1 TV-Românii de la INNOTRANS

Oameni de afaceri, șefi de autorități și specialiști feroviari ne-au prezentat impresiile personale legate de participarea României la InnoTrans 2024.

Românii de la InnoTrans, Gruia Stoica – președintele GRAMPET, Valer Blidar – președintele Astra Vagoane Călători Arad, Marian Mihai Călin – director general Astra Vagoane Călători Arad, Sebastian Ghiță – director comercial Softronic, Radu Zlatian, director de cercetare-dezvoltare la Softronic, Ștefan Roșeanu – președintele ARF, Iosif Szentesz – fost director general CFR Călători, în prezent directorul Direcției de Dezvoltare Transport Feroviar din cadrul ADI TPBI, George Micu – inginer feroviar, fost director general al CFR Marfă și al CFR SA, reprezentanții Ministerului Transporturilor și alți ceferiști cu experință au vizitat cel mai mare târg de cale ferată din lume.

Fundația Toflea și Gruia Stoica, alături de comunitățile din județul Galați

Fundația Toflea și Gruia Stoica, președinte al GRAMPET Group, vin în sprijinul comunităților afectate de inundațiile produse luna aceasta în județul Galați. În perioada 27 – 29 septembrie 2024, trei camioane încărcate cu produse de curățenie au plecat de la Fundația Toflea către locuitorii din localitățile Costache Negri, Valea Mărului, Cudalbi, Corni, Corod, Pechea și Cuza Vodă.

Astfel, 14.000 de produse, ambalate în 1.000 de pachete individuale, în valoare totală de aproximativ 200.000 lei, au ajuns la primăriile din aceste localități și le-au fost distribuite apoi cetățenilor.“Suntem alături de oamenii afectați de inundațiile produse săptămânile trecute în județul Galați și ne dorim să îi ajutăm cât de mult putem. Este un moment în care trebuie, poate mai mult decât oricând, să fim solidari și să contribuim la refacerea locuințelor degradate, prin mijloacele de care dispunem. Suntem în legătură cu primarii din localitățile respective, pentru a afla care sunt nevoile localnicilor și a încerca să suplimentăm ajutorul cât de repede și cât de mult posibil, dacă va fi nevoie” – declară Gruia Stoica, președintele grupului GRAMPET.

În fiecare an, Fundația Toflea sprijină educația a 450 de copii
Acțiunea umanitară derulată în septembrie 2024, în județul Galați, de Gruia Stoica, prin intermediul Fundației Toflea, a fost posibilă cu ajutorul Președintelui Consiliului Județean Galați – Costel Fotea și al primarilor din comunele afectate unde au fost distribuite produsele. Acesta este doar unul dintre proiectele derulate de Fundația Toflea – o organizație dedicată integrării minorităților și sprijinirii tinerilor talentați prin acordarea de burse de studiu, înființată în anul 2004 de către omul de afaceri Gruia Stoica.

Principalul scop al acesteia vizează înlesnirea accesului la educație a tinerilor din localitate. Fundația susține în fiecare an studiile a cel puțin 450 de copii, majoritatea din comunitatea romă din localitatea cu același nume, și încurajează păstrarea identității etnice. În acest context, datorită activității sale din ultimii 20 de ani, Toflea a devenit una dintre puținele localități din România unde rata abandonului școlar este zero și toți tinerii au absolvit cel puțin liceul.

Drumurile Noastre au fost la INNOTRANS – Seara României – Mai bine să nu știm de trenurile cu hidrogen

Vorbim despre InnoTrans Berlin 2024! Un eveniment care a adus laolaltă aproape 3.000 de expozanți din 59 de țări: constructori de material rulant, constructori de infrastructură feroviară, firme de consultanță și de proiectare, institute de cercetare, autorități europene, reparatori de material rulant, reparatori de infrastructură feroviară, transport public, mobilitate, precum și alte entități din domeniul căilor ferate. Zeci de vehicule feroviare expuse, mii de standuri.

Asociația Industriei Feroviare din România (AIF) și Ambasada României la Berlin au organizat, la sediul misiunii diplomatice, „Seara României la InnoTrans 2024”, un eveniment dedicat companiilor românești prezente la târgul InnoTrans 2024, cea mai mare manifestare expozițională specializată în domeniul feroviar. Ambasadorul României, Adriana Stănescu, Ionuț Cristian Săvoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, și Claudiu Seicean, președintele AIF, au adresat mesaje de mulțumire pentru participarea românească din acest an la InnoTrans și au încurajat continuarea proiectelor și parteneriatelor comune pe întregul spectru de activități în domeniul feroviar de la proiectare, execuție și producție, la construcții de infrastructură feroviară și telecomunicații, în vederea modernizării în România a acestui sector de activitate.

În timpul celor patru zile de târg, aproape 200.000 de vizitatori din peste 130 de țări au trecut pragul uriașului complex expozițional MESSE BERLIN. Având o istorie de 28 de ani, fiind organizat în toți anii impari – cu excepția anului 2020 din cauza pandemiei COVID 19 –  InnoTrans reprezintă un etalon pentru tot ceea ce înseamnă lumea feroviară. Acolo sunt prezentate în premieră cele mai noi rezultate ale construcției de material rulant și de infrastructură feroviară din lumea întreagă. Începând cu prima sa ediție din 1996, acest târg a înregistrat creșteri la toate capitolele în fiecare din cele 12 ediții care i-au urmat. De la 170 la peste 3.000 de expozanți. De la 4.500 la peste 100.000 metri pătrați suprafață expozițională, cât au cele 27 de hale și 3,5 km de linii din incinta MESSE BERLIN. De la 6.400 în 1996 la aproape 200.000 de vizitatori în 2024.

Grampet, Astra și Softronic la InnoTrans

Ca și în multe din edițiile anterioare, România a participat și ea la acest eveniment. La InnoTrans 2024 au fost prezente 11 firme românești. Le enumerăm în ordine alfabetică: Astra Vagoane Arad S.A., Atelierele CFR Grivița S.A., Bemoli Tech, Contrail Machinery S.R.L., Electroputere VFU Pașcani S.A., Flexibil S.R.L., Raal S.A., Reloc S.A., Reva S.A., Ronera Rubber S.A. și S.C. Softornic S.R.L.

Am fost și noi la acest important eveniment. Am filmat, am luat interviuri, am întâlnit și am cunoscut oameni din industria feroviară autohtonă, dar și reprezentanți ai unor autorități de stat și asociații din România. Ne-am întâlnit acolo cu delegații Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu delegații Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) – cei care cumpără trenuri noi pentru România și le modernizează pe cele vechi din bani europeni, cu delegații Autorității Feroviare Române (AFER) – cei care certifică trenurile noi pe care le cumpără ARF, cu delegații Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română (ASFR) – cei care autorizează trenurile noi de la ARF. Am vizitat standul al celor de la GRAMPET, unul din cele mai mari standuri ale târgului InnoTrans 2024, ocazie cu care îi felicităm.

Printre multe altele, am văzut la Berlin trenurile moderne cu Hidrogen produse de cel puțin trei mari constructori mondiali, trenurile despre care politicienii de la noi spun că nu ar exista ca și tehnologie. Să fi fost acele trenuri niște fake-uri, sau politicienii români nu sunt deloc la curent cu trendurile în materie de tehnologii de propulsie? Trenurile cu Hidrogen circulă deja în Europa, domnilor!

(VIDEO) Amedeo Neculcea – Director GeneralGP Intermodal Grampet: ”Poziția geografică a României e una foarte avantajoasă pentru transportul feroviar, cu toate acestea, transportul feroviar se contractă în permanență”

Transportul feroviar din România este în suferință. ”În domeniul transportului feroviar de marfă, ajutorul statului a lipsit cu desăvârșire deși dacă citim documentele europene, strategiile ministerului de transporturi, vedem acolo că se investesc miliarde în infrastructura feroviară, că transportul verde are prioritate, că transportul feroviar e de 92 de ori mai sigur decât transportul rutier și de 22 de ori mai puțin poluant. Cu toate astea, transportul feroviar se contractă în permanență”, spune Amedeo Neculcea, Director General GP Intermodal Grampet.

Argumente pentru schimbarea de paradigmă sunt clare: ”Poziția geografică a României e una foarte avantajoasă pentru transportul feroviar pentru că e conectată cu cel mai mare port din Marea Neagră, portul Constanța. Am putea pe acest coridor care leagă Constanță de Curtici să excelăm în zona transportului de mărfuri, dar nu o facem, de ce? Pentru că modernizarea care s-a făcut nu a avut ca țintă traficul de mărfuri

Principalele declarații ale lui Amedeo Neculcea:

• În 2007, Ungaria a scos la vânzare operatorul de transport feroviar de mărfuri Mavcargo. Ungaria e o țară excelent poziționată din perspectiva fluxurilor de transport. Tot ce vine din nord spre sud sau din est spre vest, aproape tot trece prin Ungaria. A fost o competiție atunci la care a participat și Grampetul, să achiziționeze acest operator de transport, dar fiind prea mic a solicitat ajutorul statului. Nu s-a găsit atunci o susținere, o soluție de colaborare și operatorul de transport de marfă din Ungaria a fost cumpărat de către statul austriac. România atunci a avut ocazia să iasă din matcă. România a avut în domeniul feroviar o tradiție și la finele perioadei comuniste, din punct de vedere a eficienței transportului feroviar eram pe locul II în Europa după Suedia. Sistemul feroviar a luat-o în jos, dar o serie întreagă de specialiști a reușit să afirme această industrie.

• Grampet s-a înființat în 1999, în 2001 a apărut Grup Feroviar Român și din 2001 până în prezent, Grampet Grup și-a făcut prezentă apariția în 10 țări prin intermediul a 18 companii, companii care vizează întreg spectrul feroviar, începând de la producția de vagoane, de locomotive, de IT feroviar, care susțin dezvoltarea și performanța operatorilor de transport și de asemenea, cei care promovează serviciile de transport feroviar, casele de expediții.

• Totuși această extindere trebuie să ținem cont că s-a făcut într-o perioadă aș spune de restriște. Dacă în anul 2000 calea ferată deținea peste 50% din cota de piață și avea o viteză comercială a trenurilor undeva aproape de 30 de km pe oră, după 24 de ani am coborând de la 50% la 16% și viteza a scăzut de la 30 la 15 km pe oră. În domeniul transportului feroviar de marfă, ajutorul statului a lipsit cu desăvârșire deși dacă citim documentele europene, strategiile ministerului de transporturi, vedem acolo că se investesc miliarde în infrastructura feroviară, că transportul verde are prioritate, că transportul feroviar e de 92 de ori mai sigur decât transportul rutier și de 22 de ori mai puțin poluant. Cu toate astea, transportul feroviar se contractă în permanență. Transportul rutier crește.

• Cu toate acestea, Grampet Grup a depășit granițele și oferă modele de excelență. În momentul în care organizația internațională privind middle corridor (Trans-Caspian International Transport Route n.r.) căuta parteneri în zona României pentru a desăvârși acest vis al drumului mătăsii, Grampet s-a oferit să fie partener strategic pentru tot ce înseamnă transport către Europa. A început această muncă în 2018, iar în 2022 primul tren care a venit din China și a mers până în Ungaria a fost făcut de către Grampet Grup. Nu e un lucru ușor pentru că sunt de traversat două mări și foarte multe țări, dar în contextul acesta în care coridorul nordic suferă de blocaje, vedem că este o soluție.

• Grampet Grup deține cam 20 de mii de vagoane, 450 de locomotive, acționăm în 10 țări, la o cifră de afaceri de aproximativ 450 de milioane de euro.

• Transportul este fundamental diferit de producție. Transportul se valorifică printr-un contract de transport unde nu sunt doar două părți, transportatorul și expeditorul. Este și destinatarul implicat. Adică semnează două părți, dar stabilesc obligații și răspunderi pentru o terță parte, destinatarul. Și asta creează o complicație juridică. Mai apare și organizatorul de transport care e a patra parte și iată că lucrurile din zona transporturilor diferă față de producție și vânzare.

• Din punctul nostru de vedere cred că e nevoie de un mare aport al statului ca să reabilităm transportul feroviar de mărfuri pentru că lucrurile pleacă de la infrastructura. Infrastructura e administrată de către stat și are cumva alte obiective decât operatorul de transport care dorește viteză mai mare, acces nediscriminatoriu pe rețeaua de transport. Or aici ne lovim de reglementare care spune că transportul de marfă circulă pe infrastructură în rangul 5, adică sunt alte categorii de trenuri care au acces înaintea trenului de marfă.

• Și atunci trebuie să compensăm prin felul în care construim infrastructura pentru trenurile de marfă. Infrastructura trebuie să rezerve capacități speciale pentru trafic de marfă. Lucru acesta nu s-a întâmplat deși s-au investit miliarde de euro.

Q&A

• Poziția geografică a României e una foarte avantajoasă pentru transportul feroviar pentru că e conectată cu cel mai mare port, portul Constanța. Am putea pe acest coridor care leagă Constanță de Curtici să excelăm în zona transportului de mărfuri, dar nu o facem, de ce? Pentru că modernizarea care s-a făcut nu a avut ca țintă traficul de mărfuri, creșterea vitezei pentru trenurile de călători pentru că are un impact electoral mai mare.

• Pe cel mai intens utilizat tronson de cale ferată de la Fetești la Palas odată cu modernizarea au dispărut 48% din linii din stații, deci am redus dispozitivul la jumătate. Asta s-a întâmplat și pe zona Arad-Curtici. Au dispărut 40% din linii. Ori un trafic cu prioritate redusă are nevoie de linii unde să aștepte, în condiții normale.

• Un tren care merge cu o viteză de două ori mai mică, deci oferă un serviciu de slabă calitate e mult mai scump.

GRAMPET testează primul vagon modernizat la Pașcani, finanțat prin PNRR

Compania Electroputere VFU Pașcani, parte a Grupului GRAMPET, a început testele pentru primul vagon de călători modernizat, folosind fondurile obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Testele de parcurs au loc la Centrul de Testări Feroviare Făurei, după ce structura carcasei a trecut de testele statice.

În 2023, Electroputere VFU Pașcani, parte a Grupului GRAMPET, a câștigat două licitații cu SNTFC CFR Călători SA pentru modernizarea a 42 de vagoane, finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de peste 66 de milioane de euro.

Proiect de modernizare finanțat prin PNRR

Compania a demarat testele pentru primul vagon modernizat, finanțat prin contractele PNRR. În prezent, vagonul este testat la Centrul de Testări Feroviare Făurei, sub supravegherea Autorității Feroviare Române, în timp ce structura sa a trecut deja prin testele statice.

“Industria feroviară este vitală pentru economie. Transportul pe calea ferată este mai sustenabil decât alte tipuri de transport, iar statul român trebuie să sprijine dezvoltarea acestei industrii strategice pentru țară. Vagonul care se află acum în teste este doar primul dintre multe altele și sperăm ca pe viitor să ne putem angaja în numeroase astfel de proiecte, prin care să contribuim la dezvoltarea și modernizarea întregii flote de vagoane de pasageri din România. Starea actuală a rețelei de cale ferată din țară reprezintă pentru noi, companiile din domeniu, o provocare ce odată depășită, va aduce oportunități majore. Pe acestea ne dorim să le putem valorifica în favoarea tuturor, dar mai ales a călătorilor care vor beneficia de condiții de călătorie mai bune” – Gruia Stoica, președintele Grupului GRAMPET.

El subliniază importanța sprijinului statului pentru dezvoltarea transportului feroviar, descriind acest proiect drept o oportunitate majoră pentru modernizarea flotei de vagoane din România.

Proiectul, încheiat prin licitație, prevede modernizarea a 42 de vagoane de pasageri până în iunie 2026. Acestea vor beneficia și de mentenanță preventivă și corectivă pe o perioadă de nouă ani.

Vagoane omologate pentru circulație în Europa

Electroputere VFU Pașcani se ocupă de modernizarea unor vagoane ce respectă Specificațiile Tehnice de Interoperabilitate și vor fi certificate CE după finalizarea testelor.

După finalizarea modernizării, cele 42 de vagoane vor circula pe rutele feroviare din România, Austria și Ungaria. Aceste proiecte reprezintă cele mai complexe modernizări realizate de compania Electroputere VFU Pașcani, parte a unei industrii feroviare românești cu o tradiție de 155 de ani.

Despre GRAMPET Group

GRAMPET Group este prima multinațională românească și un pionier în domeniul dezvoltării de soluții integrate de transport de marfă și logistică. Cu o activitate de 25 de ani pe piața locală și europeană – având   afaceri în Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Austria, Croația, Serbia, Grecia și Slovenia – GRAMPET este, astăzi, cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi din Europa Centrală și de Sud-Est, având peste 7.500 de angajați care lucrează în cele 18 companii ce operează 450 de locomotive și 20.000 de vagoane care transportă anual 15 milioane de tone de marfă. Grupul a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri totală de 440 milioane de euro și un profit net de 23 de milioane de euro.

Cum poate fi îmbunătățit traficul feroviar din România. Soluțiile propuse de actorii din mediul privat

Transportul feroviar din România, care înregistrează întârzieri de sute de minute, ar putea fi salvat de mediul privat. Cel puțin asta susțin companiile feroviare private, care cer o mai bună colaborare cu instituțiile publice. Soluțiile au fost dezbătute în cadrul conferinței organizate de Antena 3 CNN și Income Magazine, intitulată „România, din nou pe șine.”

România cumpără trenuri din străinătate cu milioane de euro pe bucată, în timp ce producătorii interni de locomotive și vagoane sunt căutați mai mult pentru piețele externe. Birocrația și lipsa unui parteneriat puternic public-privat sunt doar câteva dintre motivele pentru care s-a ajuns în această situație, spun experții.

La conferința „România, din nou pe șine”, un eveniment organizat de Antena 3 CNN și Income Magazine au participat atât reprezentanții mediului privat, cât și autoritățile.

„Ca și target viitor dorim să ne axăm foarte mult pe livrarea de locomotive electrice noi către piețele nordice, cum ar fi Suedia, acum suntem în contact cu o compania de stat din Norvegia pentru achiziția de locomotive electrice noi.

Prima locomotivă din cele 90 de locomotive electrice fabricate de noi la Softronic a fost cumpărată de către CFR Călători în urmă cu 15 ani. Prima și singura”, a declarat Sebastian Ghiță, director comercial Softronic.

De asemenea, Marian-Mihail Călin, director general Astra Vagoane Călători SA, a declarat că peste 100 de vagoane de călători au fost introduse pe șinele din Brazilia și peste 21 pe șinele Cehiei, vagoane fabricate în România.

„Am pus pe șinele Braziliei aproape 100 de vagoane de călători, la fel, clasa întâi, clasa a doua vagon-salon, vagon de dormit și vagon restaurant și am pus pe șinele Cehiei 21 de vagoane de călători. Constructor de material rulant există în România. Eu cred că trebuie să ne întoarcem la acel mod de comunicare, să ne așezăm la masă cu toții”, a declarat Marian-Mihail Călin, director general Astra Vagoane Călători SA.

Un punct de reper pentru viitoarele investiții îl reprezintă proiectul Leon, un automotor de ultimă generație.

„La sfârșitul lunii octombrie vom veni cu primul tren proiectat și produs în România, prima ramă proiectată și produs în România. Este vorba de leon, este un tren de la care lucrăm de 12 ani de zile. Nu ne-am dat bătuți, am reușit, cum am zis puțin mai devreme, cu bani puțini pe care îi avem”, a declarat Gruia Stoica, fondator/președinte Grampet Group.

Investițiile private merg și în zona de noduri de conectare, așa cum e cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa, cel de la Dornești.

„Se pot face simultan două transbordări. La Dornești, unde s-a făcut această investiție, se pot face opt vagoane simultant transbordare. Acest lucru și cu îmbunătățirea aceasta cu relații cu cei de la infrastructură, cred că putem să creștem transporturile către
centrul Europei”, a mai completat Gruia Stoica, fondator/președinte Grampet Group.

Prin Green Deal, România trebuie să transfere cel puțin 30% din transportul rutier pe calea ferată până în anul 2030.

Leon – Povestea primului automotor DMU fabricat în România după cel de-al Doilea Război Mondial

Cine este Leon?

Leon este o dovadă vie a pasiunii, tradiției și dedicării noastre. Născut din sinergia a 155 de ani de istorie a Electroputere VFU Pașcani și susținut de expertiza a 180 de specialiști, Leon întruchipează visul nostru de a readuce la viață măiestria românească în construcția de material rulant. Acesta este primul automotor DMU (Diesel Multiple Unit), fabricat în România după cel de-al Doilea Război Mondial și un simbol al revitalizării industriei feroviare autohtone. Leon este mult mai mult decât un tren, este o dovadă că se poate.

Unde s-a născut Leon?

Leon a prins viață la Electroputere VFU Pașcani, una dintre cele mai mari companii românești specializate în fabricarea, modernizarea și întreținerea vehiculelor feroviare de călători și marfă. O fabrică cu tradiție și experiență, fondată în 1869, membră a GRAMPET Group, prima multinațională cu capital 100% românesc, care de peste 25 de ani contribuie la moștenirea industrială a țării noastre. Electroputere VFU Pașcani este recunoscută pentru capacitatea sa de a construi și moderniza vehicule feroviare, iar proiectul Leon marchează un nou capitol, fiind primul automotor DMU fabricat după foarte mulți ani. Am investit peste 30 de milioane de euro în tehnologie și capital uman pentru a transforma fabrica într-un loc de excelență în construcția de material rulant.

De ce Leon?

În spatele numelui Leon se află o poveste personală care mă emoționează profund. L-am numit astfel după cel mai tânăr membru al familiei mele, un simbol al viitorului și al continuității. La fel cum Leon va duce mai departe numele familiei, sper ca acest tren să ducă mai departe tradiția și pasiunea noastră pentru inginerie. Este un tribut adus valorilor pe care le prețuiesc: credința, generozitatea și respectul pentru familie. În trecut, nobilii lăsau în urmă fântâni și biserici, dar noi, la GRAMPET, lăsăm proiecte durabile pentru România.

Cum arată Leon? Ce ne puteți spune despre el?

Leon este un tren creat cu meticulozitate și atenție la detalii, exact așa cum mi-am dorit. Are 30.000 de km de teste la activ și este certificat CE, ceea ce înseamnă că poate circula oriunde în Europa. Este un automotor diesel, o alegere pragmatică având în vedere că 62% din rețeaua feroviară a României nu este electrificată. Componența sa include trei vagoane. Designul interior este modern și confortabil și oferă o zonă VIP, cu fotolii business. Leon are o capacitate totală de 155 de locuri pe scaune ergonomice, aer condiționat și spații speciale pentru bagaje mari și biciclete. Pasagerii se vor bucura de ferestre cu vedere panoramică, izolație fonică și sisteme audio-vizuale de informare. Leon este echipat cu rampe de acces pentru persoane cu dizabilități și toalete ecologice, una fiind adaptată pentru nevoile persoanelor cu dizabilități locomotorii. Tracțiunea este asigurată de două Power-Pack-uri MTU de câte 390 kW fiecare, eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil și respectând normele de poluare III B.

Ce așteptări aveți de la Leon?

Mai mult decât să îmi îndeplinesc propriile așteptări, îmi doresc ca Leon să fie un semnal clar pentru operatorii de transport feroviar din România. Mesajul meu către ei este simplu: cumpărați trenuri produse în România. În acest fel, sprijinim industria locală și contribuim la dezvoltarea economică a țării noastre. În prezent, majoritatea automotoarelor utilizate de operatorii privați sunt importate second-hand din Germania sau Franța. Cred cu tărie că este timpul să ne susținem industria și să arătăm că România poate produce la standarde europene. Sper că mesajul meu va găsi ecou în deciziile operatorilor și autorităților, astfel încât să vedem mai multe trenuri „Made in Romania” pe căile noastre ferate.

Leon este mai mult decât un proiect, este un vis transformat în realitate. Este dovada că, atunci când pasiunea, expertiza și dorința de a face lucruri mărețe se întâlnesc, rezultatele nu întârzie să apară. Leon este o demonstrație de forță că ingineria și proiectarea românească există în continuare și că avem pe ce să construim viitorul industriei feroviare.

Să fie acesta începutul unei noi ere pentru industria feroviară românească!

Investiţiile în dezvoltarea şi modernizarea industriei feroviare - priorităţile GRAMPET Group

GRAMPET este prima multinaţională cu capital 100% românesc şi, totodată, pionier în domeniul dezvoltării de soluţii integrate de transport de marfă şi logistică. A fost înfiinţată în anul 1999 cu obiectivul de a deveni cel mai important jucător din industria feroviară din ţară, iar de atunci a investit constant în proiecte strategice şi soluţii eficiente prin care a contribuit la dezvoltarea durabilă a industriei feroviare.

Din anul 2004, şi-a început ascensiunea şi pe alte pieţe din Europa, odată cu extinderea afacerilor grupului în Bulgaria. Au urmat apoi Ungaria (în anul 2005), Republica Moldova şi Germania (cinci ani mai târziu, în 2010), Aus­tria (în 2012), Croaţia (în 2016), Serbia (în anul 2018) şi Grecia (în 2019), iar începând cu anul 2021, GRAMPET operează şi pe piaţa din Slovenia.

• Amprenta GRAMPET Group: cifră de afaceri de 440 milioane de euro în 2023, 18 companii şi peste 7.500 de angajaţi

Astăzi, GRAMPET Group este cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est. Are în portofoliu 18 companii cu pes­te 7.500 de angajaţi şi activitate pe teritoriul a zece ţări din Europa. Transportă anual 15 milioane de tone de marfă, operează 450 de locomotive şi 20.000 de vagoane, iar cifra de afaceri la nivel de grup a ajuns în 2023 la 440 de milioane de euro.

Grup Feroviar Român (GFR) este compania fanion a GRAMPET. Aceasta furnizează servicii de transport feroviar naţional şi internaţional şi servicii conexe în funcţie de nevoile clienţilor săi. GFR este cel mai mare operator privat de transport feroviar de marfă din România, cu peste 15.000 de vagoane şi 350 de locomotive care transportă mărfuri către mii de destinaţii. O componentă importantă a portofoliului GFR îl constituie transportul de produse petroliere pentru care are alocat un parc de peste 4.000 de vagoane cisternă. Compania este lider naţional detaşat în această piaţă, iar pentru a-şi spori eficienţa şi competitivitatea, investeşte continuu în proiecte de digitalizare a sistemelor şi în dezvoltarea de aplicaţii IT pe care le integrează în operaţiunile sale.

La nivelul grupului GRAMPET, s-a investit masiv în dezvoltarea infrastructurii şi a materialului rulant, incluzând aici cele 4 fabrici din România şi Ungaria, unde se construieşte, repară şi modernizează vehicule feroviare.

RELOC Craiova, o fabrică înfiinţată în urmă cu aproape 60 de ani, este astăzi cea mai importantă companie din Europa de Sud-Est în sectorul de proiectare, fabricare, reparare şi modernizare a materialului rulant, precum şi unul dintre cei mai importanţi furnizori de vehicule feroviare şi piese de schimb. Prin dezvoltarea constantă a capacităţilor tehnologice existente, compania membră a GRAMPET Group, se asigură că serviciile sale corespund cerinţelor clienţilor. Din pasiune pentru locomotive, derulează proiecte prin care prelungeşte ciclul de viaţă al acestora, printre ele numărându-se şi cel de modernizare a 19 locomotive electrice 5100 kW, contract finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a cărui valoare se ridică la 91,1 milioane de euro.

Electroputere VFU Paşcani, o fabrică cu 155 de ani de experienţă şi tradiţie, este şi ea membră a grupului GRAMPET. Specializată în fabricarea, modernizarea şi întreţinerea vehiculelor feroviare de călători şi marfă, compania a implementat un proiect de investiţii de peste 30 de milioane de euro, cu scopul de a integra eficient noile tehnologii în activitatea sa şi de a pregăti resursa umană de care dispune. Totodată, aceasta a dezvoltat şi implementat atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa internaţională, un proces unic de modernizare, R&R - Redesigned and Rebuilt ("Reproiectat şi Reconstruit"), adresat vehiculelor feroviare uzate. După modernizare, ele au performanţe similare celor noi, la costuri semnificativ mai mici. În plus, compania a câştigat anul trecut două licitaţii pentru contracte finanţate prin PNRR. Primul are o valoare de 35 de milioane de euro şi vizează modernizarea a 22 de vagoane, clasa a II-a seria 2076, şi achiziţia de servicii de mentenanţă. Iar cel de-al doilea contract, cu o valoare estimată la 31,9 milioane de euro, are ca obiectiv modernizarea unui număr de 20 de vagoane, clasa a II-a seria 2076, cu dotări pentru persoanele cu mobilitate redusă şi transport biciclete/schiuri.

Din GRAMPET Group fac parte şi REVA Simeria - una dintre cele mai mari companii româneşti din industria fabricării, reparării şi modernizării materialului rulant de marfă, cu o tradiţie de peste 145 de ani - şi GRAMPET Debreceni - cu peste 120 de ani de tradiţie în domeniul reparării şi fabricării de vagoane de marfă, lider de piaţă pe plan intern în repararea vagoanelor pentru transportul de gaze, care deţine una dintre cele mai importante fabrici din Europa, specializată în repararea vagoanelor de marfă şi a vagoanelor cisternă. Compania efectuează revizii, reparaţii şi modernizări pentru peste 2.400 de vagoane de marfă şi cisterne în fiecare an.

• Investiţie de 10 milioane de euro în cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa

Dezvoltarea GRAMPET Group vine şi ca urmare a investiţiilor în diferite proiecte strategice. Cel mai recent dintre ele este terminalul de transbordare a cerealelor de la Dorneşti, judeţul Suceava. Acesta este rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro şi are o capacitate de transbordare de 3 milioane de tone de cereale pe an. Este cel mai mare de acest tip din Europa şi reprezintă încă o dovadă a angajamentului pe care grupul şi l-a asumat în urmă cu 25 de ani, de a contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar din România.

Noul complex de la Dorneşti este un punct strategic în fluidizarea traficului de mărfuri până în Portul Constanţa, şi consolidează poziţia României ca hub european logistic şi feroviar. Integrează soluţii tehnice şi tehnologice similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime şi fluviale, permite transbordarea simultană a 8 vagoane şi asigură un flux de transport continuu şi rapid, fără pierderi de calitate. Este al cincilea terminal operat de GRAMPET Group şi GFR, marcând un nou capitol în eforturile acestora de a eficientiza infrastructura feroviară alături de celelalte 4 terminale logistice situate la graniţele cu Ucraina, Republica Moldova (la Galaţi, Cristeşti Jijia şi Halmeu) şi în zona de nord a Capitalei.

• Investiţiile în educaţie - cheia transformării unei societăţi

Pentru GRAMPET Group sunt importante şi investiţiile în educaţie şi în resursa umană, context în care a iniţiat în anul 2017 proiectul Şcoala GFR, prin intermediul căruia a oferit unui număr de peste 1.200 de persoane şansa de a urma cursuri de calificare profesională şi de a se specializa în meserii precum: mecanic de locomotivă, şef de tren, revizor tehnic de vagoane, manevrant vagoane şi magaziner. Până în prezent, GFR a investit 18 milioane de euro în acest proiect.

Însă acesta nu este singurul în care companiile din grup se implică. Începând din anul 2022, GRAMPET a dezvoltat un parteneriat strategic cu mediul academic, pentru a le oferi studenţilor de la facultăţile de profil acces la programe de studiu şi resurse care să ajute la o mai bună pregătire a forţei de muncă din industria feroviară.

În plus, în 2023, GFR a semnat un parteneriat cu Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie POLITEHNICA Bucureşti pentru crearea unui campus profesional integrat destinat tinerilor interesaţi să urmeze un parcurs educaţional cât mai relevant pentru piaţa muncii. Proiectul "Campus Dual Politehnica Bucureşti" va atrage fonduri europene în valoare de 30 de milioane de euro pentru construirea de spaţii de învăţământ şi cercetare, cantină, cămin, hală multimodală pentru ateliere digitale şi sport, dar şi alte facilităţi dedicate studenţilor.

Şi tot în acelaşi an, în cadrul parteneriatului cu UNSTPB, GRAMPET Group a investit în modernizarea unui laborator în cadrul Facultaţii de Transporturi, pentru a facilita accesul studenţilor la programe de studiu şi soluţii de software performante, care să îi ajute să dobândească noi cunoştinţe şi să îşi perfecţioneze abilităţile deja exis­tente.

Accesul la educaţie este însă de multe ori greu de obţinut, mai ales pentru cei din comunităţile defavorizate sau minoritare. Conştient de rolul pe care educaţia îl are în transformarea unei societăţi, şi în reducerea decalajelor sociale şi economice, Gruia Stoica, preşedintele GRAMPET Group, a pus bazele Fundaţiei Toflea - organizaţie dedicată integrării minorităţilor şi sprijinirii tinerilor talentaţi prin acordarea de burse de studiu. Prin intermediul acesteia, sute de elevi au fost sprijiniţi să-şi continue studiile, fiind încurajaţi în acelaşi timp să-şi păstreze identitatea etnică.

Anual, fundaţia susţine educaţia a cel puţin 450 de copii, majoritatea din comunitatea romă din localitate, iar datorită acesteia, Toflea este astăzi una dintre puţinele localităţi din ţară unde rata abandonului şcolar este zero şi toţi tinerii au absolvit cel puţin liceul.

Gruia Stoica, președinte Grampet Group: “Noul complex de la Dornești are o capacitate de transbordare de 3 milioane de tone de cereale anual”

Cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa a fost inaugurat la Dornești și va deveni un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale din Ucraina în Portul Constanța.

Noul terminal consolidează poziția României de hub feroviar și logistic la nivel european. 10 milioane de euro a investit Grampet Group în terminalul de la Dornești.

„Noul complex de la Dornești are o capacitate de transbordare cereale de 3 milioane de tone anual. Datorită acestei capacități și a tuturor celorlalte soluții tehnice și tehnologice de vârf oferite, terminalul va deveni un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale de la granița cu Ucraina în Portul Constanța. Facilitățile existente sunt similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime și fluviale. Aici se permite transbordarea simultană a 8 vagoane de cereale de tip ucrainean, care sunt cu ecartament larg, și 8 vagoane de tip românesc, cu ecartament normal. Toate celelalte terminale din Europa permit transbordarea a cel mult 2 vagoane simultan”, a explicat Gruia Stoica, președintele Grampet Group.

Noul complex este un catalizator pentru investiții ulterioare în regiune.

 „Ceea ce ați realizat înseamnă locuri de muncă pentru oameni și, mai mult decât atât, reprezintă un catalizator al unor investiții ulterioare. Sunt sigur că nu vă veți opri aici. În numele Cancelariei Primului-Ministru, vreau să vă felicit și vreau să vă transmitem susținerea pe care o avem pentru antreprenoriatul românesc, pentru mediul de afaceri”, a precizat Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

„O investiție strategică, amplasată la granița cu Ucraina, ce reflectă angajamentul Grupului Grampet pentru dezvoltarea infrastructurii, consolidând în același timp, poziția României de hub logistic și feroviar în Europa de Est”, a afirmat Mircea Abrudean, Secretar general al Guvernului.

500 de tone de cereale transportate pe oră

Investițiile în infrastructura feroviară sunt esențiale pentru a asigura un transport eficient și competitiv, iar Pactul Verde European încurajează dezvoltarea și modernizarea rețelelor feroviare, inclusiv introducerea unor tehnologii noi și sustenabile, precum cele din cadrul complexului de la granița cu Ucraina.

“Eu îmi doresc ca România să fie cea mai importantă poartă pentru reconstrucția Ucrainei, să profităm de acest lucru ca să dezvoltăm infrastructura feroviară, rutieră, aeriană, maritimă și să arătăm că au voie și privații să investească, mai ales că investesc mult mai bine decât investițiile publice”, a spus Victor Ponta, consilier onorific al premierului în domeniul relaţiilor economice internaţionale.

Cel de-al cincilea terminal operat de Grampet Group și compania sa fanion, Grup Feroviar Român, marchează un nou capitol în eforturile grupului de a contribui la dezvoltarea industriei de transport feroviar de marfă din România și de a eficientiza infrastructura feroviară din regiune. Proiectat să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, 365 de zile pe an, terminalul are două linii transportoare cu o capacitate de 250 de tone pe oră fiecare, ceea ce permite transportul a 500 de tone de marfă pe oră.

“În luna octombrie, anul trecut, prin România au tranzitat peste patru milioane de tone de cereale. Continuăm să investim, chiar dacă în prezent fluxurile s-au mai redus, pentru o Europă rezilientă, o Europă conectată, în primul rând la nivel de structură de transport. Dacă vrem ca reconstrucţia Ucrainei să se desfăşoare rapid și eficient, trebuie să avem investiţii care să faciliteze exporturile şi importurile către şi dinspre Ucraina”, a precizat Irinel Scrioșteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor.

„E nevoie de fluidizarea traficului și în special a traficului de mărfuri. O investiție de 10 milioane de euro, care, din câte am înțeles eu, înseamnă patru garnituri de tren pe zi, să plece spre Constanța în 24 ore, ca timp de parcurgere e o scutire de tiruri pe șoselele României. Eu cred că acesta este un lucru concret, un exemplu de solidaritate cu Ucraina și o știm foarte bine”, a spus și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Înfiinţat în urmă cu 25 de ani, grupul de companii Grampet este astăzi cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi din Europa Centrala și de Sud-Est. Structura sa acoperă în mod strategic întregul lanţ de soluții și produse de transport feroviar.

Grupul are și o activitate de cercetare şi dezvoltare de soluţii tehnice, menite să ofere clienţilor o experienţă transparentă şi în timp real a serviciilor la care au acces. Grampet a lansat un portal e-client în premieră în România, care facilitează gestionarea relațiilor cu companiile client, de la postarea unei comenzi până la facturare.

Val de investiţii-cheie în transportul din România. Anunţurile făcute la conferinţa Income Magazine Corporate

România se află într-o poziţie-cheie în Uniunea Europeană la capitolul transportului de mărfuri, lucru demonstrat odată cu invazia rusă în Ucraina. De atunci, fluxul de mărfuri care tranzitează țara noastră, atat pe apă, cât și pe uscat, a crescut. Dunărea reprezintă un pilon pentru acest sector, iar un proiect dezvoltat în Galați va integra portul pe fluxul internațional de containere.

"S-a realizat recepţia la etapa a doua din cele patru etape ale platformei multimodale, respectiv cheu, racord rutier, platforma multimodală Galaţi şi accesul în incinta platformei, lucru care ne-a dat un imbold şi mai mare pentru continuarea acestui proiect", a declarat Marcela Daniela Costea, director general al Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi.

Nu doar porturile necesită investiții, ci și infrastructura feroviară, subl 

Citește mai mult la: https://www.antena3.ro/economic/val-investitii-cheie-transport-romania-anunturi-conferinta-income-magazine-corporate-710270.html 

Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.

"De ieri s-au pus bilete în vânzare către Dortmund, cu patru destinaţii pe săptămână începând cu 14 iule. Din septembrie, destinaţiile către Londra se măresc de la trei la o frecvenţă de patru. Budapesta, tot după data de 2 iulie, începe cu trei frecvenţe pe săptămână. Tot de la sfârşitul lunii iunie, nouă destinaţii cu câte trei frecvenţe pe săptămână", a explicat Constantin Albu, director general interimar al Aeroportului Internaţional Ghimbav  

Citește mai mult la: https://www.antena3.ro/economic/val-investitii-cheie-transport-romania-anunturi-conferinta-income-magazine-corporate-710270.html 

Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.

În cadrul conferinței organizate de Income și Antena 3 CNN, oficialii au dat asigurări, la unison, că transporturile din România vor evolua până în 2030.

Forbes Best Cities For Business – Craiova – LIVE TEXT

A doua ediție a evenimentului Forbes Best Cities For Business se desfășoară la Craiova și reunește reprezentanții comunității de business, care vor aborda toate aspectele mediului de afaceri din zonă, de la provocări și dificultăți, până la oportunitățile oferite de zonă.

Iată cele mai importante declarații ale speakerilor:

ANALIZĂ DE CONTEXT

Discutăm despre efectele rundelor electorale anterioare asupra mediului de afaceri și ale companiilor și care sunt învățămintele extrase, principalele puncte ale strategiilor prin care companiile au reușit să gestioneze schimbările de politici și reglementări apărute în ultimele decenii și care ar trebui să fie legătura dintre mediul de afaceri și cel politic. De asemenea, încercăm să aflăm cel mai optimist și cel mai pesimist scenariu și previziunile privind impactul pe care alegerile din 2024 le vor avea asupra societății românești, dar și din punct de vedere geopolitic. În contextul în care România a primit fonduri nete de 61 miliarde de la aderarea la UE până în prezent, discutăm despre rolul pe care l-au avut în România fondurile europene și care sunt învățămintele care ar fi trebuit trase la nivelul întregii societăți, cum se poate restructura eficient economia românească (și cea a județului Dolj) pentru a face față fără aceste fonduri, în condițiile în care în următorul exercițiu multianual România ar putea deveni contribuitor net, dar și ce rol au jucat investițiile străine în evoluția județului Dolj și care este perspectiva pentru următoarea perioadă.

ANDREI TĂNASE-BADEA – Regional Sales Manager tbi bank

Cred că să găsești un corespondent transparent și predictibil ar ajuta mult mediul de afaceri. Cu alte cuvinte, considerăm că găsim în autoritățile statului un partener dacă este transparent și predictibil, pentru a sprijini business-urile.

Ne ghidăm după câteva norme astfel încât să păstrăm un risc acceptabil pentru instituțiile financiare. Ce putem face pentru ca mai multe companii să fie bancabile? Cred că e nevoie de un efort, o disciplină aplicabile în cazul partenerilor, astfel încât să vezi clar că ai un partener contractual pe care să poți să îl finanțezi.

Dacă deschidem lista marilor companii care au investit în Craiova, vedem dezvoltarea. Făcând infuzie de capital și de intelect în Craiova, aducând plusvaloare, creând locuri de muncă, vedem clar o dezvoltare accelerată în Dolj, dar și în Oltenia.

Noi credem că în momentul în care companiile se dezvoltă și caută nișe, e bine să găsești într-o bancă un partener. Noi avem tot interesul să finanțăm. Dacă nu am finanța, nu am avea profit, doar că trebuie să rămânem într-o zonă în care nu pierdem bani.

Echipa noastră a încercat să pună la dispoziție soluții astfel încât adresabilitatea să fie la cât mai mulți clienți. În pandemie, aveam pregătită soluție e-commerce pe care am pus-o la dispoziție tuturor clienților.

Consider că perioada aceasta din an este una foarte favorabilă. Inflația a coborât sub 6 și acesta este un semn sănătos. Privesc cu optimism perioada următoare, pentru că nu cred că pot fi schimbări majore care să afecteze mediul de business. Apetitul pentru achiziții și autoturisme noi este într-o creștere fantastică, poate crește cifra de afaceri a companiilor din România, automat vor plăti mai mult la bugetul de stat, nu cred că se vor întâmpla schimbări care să ducă la un scenariu negativ.

CLAUDIU MANDA – Head of SME Division First Bank

Factorii externi au foarte multă impredictibilitate în momentul actual. În ultimii trei ani s-au suprapus o mulțime de crize, după Covid am avut criza de energie, avem criza războiului la granița noastră. La nivel de strategie, cred că orice scenariu negativ trebuie luat în calcul. Schimbarea este singura constantă din viața noastră, iar adaptabilitatea este principala competență la care trebuie să ne gândim. Craiova este un centru universitar important, cred că investiția în acești studenți este ce ar trebui făcut pe viitor.

Toate băncile cred că au ca și obiectiv să fie un real suport pentru antreprenorul român. Strategia noastră a implicat participarea la proiectele de susținere a antreprenorului român. Cred că undeva la aproape jumătate din producția de credite noi sunt în aceste programe. Obiectivul nostru a fost să fim aproape de clienți, să înțelegem nevoile lor.

Din punct de vedere colaborare, cuvântul cheie este parteneriatul. Se observă în ultimii ani un răspuns mai rapid din partea autorităților statului. Nu mai așteptăm acele 30 de zile. Noi putem participa la dialog, avem Asociația Băncilor care participă la dialog cu guvernul, putem împărtăși din experiența noastră, observăm că inclusiv consultanții din sectorul fondurilor europene sunt din ce în ce mai specializați. În final, câștigă toate părțile.

Cred că suntem în continuare într-o etapă de învățare. Ce putem împărtăși? Ne putem uita la ceea ce nu am făcut, și aici mă refer și la dimensionarea corectă a fondurilor europene. Căutăm proiectele eligibile, adaptăm business-ul pentru a crea plusvaloare ulterioară. Cele mai mari probleme au fost acolo unde activele nu au fost folosite conform proiectului respectiv, acolo unde contribuția proprie nu a fost clară. Există o marjă de proiecte aprobate și neimplementate.

Principalul nostru obiectiv este educația financiară. Cele mai multe discuții privind partea financiară le avem direct cu ei (n.r. – antreprenorii). Educația financiară poate fi soluția. Antreprenorii au învățat mult din ultimele crize, cred că orizontul este pozitiv, inclusiv la Craiova. Cred că viitorul Craiovei îl reprezintă aeroportul, studenții și cred că va deveni, de asemenea, un important centru IT. Cam acestea ar fi direcțiile.

Un scenariu negativ ar putea fi doar dacă războiul de lângă noi va escalada. Suntem într-o postură oportună, trebuie să fim suficient de smart să putem atratge fonduri europene.

AGENDA DE LIDER

Discutăm cu speakerii din panel despre principalele puncte ale agendei de business a companiilor pentru anul 2024, planurile de dezvoltare ale companiilor, dar și despre cât de des se discută despre elemente precum cashflow/investiții/inovație /sustenabilitate/forță de muncă/ transformare digitală/etică și responsabilitate/etc în ședințele de board și întâlnirile managementului companiei.

CAMELIA ȘUCU – Fondator ClassIn

Craiova are o mare chemare pentru afaceri. Când investești și deschizi o afacere într-un anumit loc, trebuie să te uiți la comunitatea respectivă, pentru că ajuți la dezvoltarea comunității respective și împreună câștigați. Eu am mărit familia ClassIn prin deschiderea unui showroom în Craiova, chiar azi facem deschiderea, iată că am punctat-o deja pe agendă.

Ce am identificat tot mai acut ca problemă este forța de muncă și investiția în oameni. Poți aveam oportunități nenumărate, fără forță de muncă educată și bine pregătită, fără aportul nostru ca antreprenori, nu are succes. Pentru sănătatea unui business, este foarte important să știi că angajații tăi sunt sănătoși, fizic, educațional și material, pentru că ei fac parte din comunitatea de care ai nevoie, cu care muncești și mergi mai departe.

Băncile pot părea mai rigide, însă în experiența mea, când am fost prima oară să iau un credit, eram foarte nelămurită de ce nu pot să conving să îmi dea un credit. Asta e partea bună a antreprenorului, că el crede în produsul lui, chiar dacă poate ceilalți nu cred. Perseverența este ceea ce le trebuie tinerilor. Trebuie să creadă în ideea lor, în produsul lor, să nu le fie frică și să iubească greșelile la fel de mult ca succesul, pentru că pentru succes e nevoie să treacă prin multe greșeli. În energia pe care o are antreprenorul, de a construi, de a face, el crezând mult în produsul lui, uită uneori că trebuie să se uite și la bancă, la un cashflow, la cum își poate susține investiția. Dacă produsul este bun și piața îl cere, trebuie foarte multă muncă și va reuși.

În companie am oamenii pe care mă baze, îmi petrec cel puțin o oră dimineața uitându-mă pe mailuri, îmi place să fiu informată pentru a putea regla împreună cu echipa mea, sunt genul de lider care lucrez împreună cu echipa mea. Dacă am avut pierderi, mi le-am asumat eu, pentru că nu am investit bine acolo unde am pierdut.

ELENA BARABANCEA – Director Investiții și Dezvoltare Iridex

Agenda de business pentru 2024 este destul de aglomerată. Suntem atenți în piață la licitațiile care apar, care sunt compatibile domeniului nostru de activitate, pentru a ne extinde portofoliul de clienți. La începutul lui 2024, ne-a fost atribuit un contract important.

Importantă este determinarea, chiar dacă poate la mijloc sunt foarte multe nopți albe. Apoi echipa, persoanele pe care le aleg în jur, astfel încât să se susțină reciproc în momente mai puțin favorabile. Apoi monitorizarea cifrelor, astfel încât să nu ai surprize neplăcute în pofida eforturilor pe care le-ai făcut.

Parteneriatele cu autoritățile locale trebuie să fie deschise, sănătoase, au scopuri comune, practic, în a ridica calitatea vieții unor comunități și din acest considerent nu se poate ridica nici mediul privat, nici cel instituțional, fără eforturi comune. Legat de comunitate și scopuri comune, trebuie să funcționeze în ambele sensuri și să se susțină reciproc.

Suntem oameni și mai pot apărea și erori, ne recalibrăm astfel încât să le rezolvăm. Suntem în situația de testare a unui proiect inovativ astfel încât să integrăm inteligența artificială, pentru a putea, cumva, să eliminăm erorile care pot apărea de la factorul uman. Apreciez că firmele care integrează cât mai repede sistemele de AI vor avea un avantaj pe piață. Trebuie să integrăm, pentru că ne optimizează foarte mult procesele. 

PAUL HANDRO – Director Zonal Retail BCR

Avem două direcții esențiale: educația financiară, care este pe agenda BCR din 2016. Am învătat mult în acești ani, atât în zona de finanțe personale, cât și de antreprenoriat. Avem o echipă de profesori de educație financiară, care livrează în tot ceea ce înseamnă mediu local, dincolo de zona online. Un punct important este zona de digitalizare. Ați auzit cu siguranță de George. Suntem singura bancă ce oferim fonduri de pensii prin intermediul aplicației. Este un adevărat ecosistem, avem aproape 2 milioane de utilizatori activi ai aplicației George.

Promovăm antreprenoriatul, practicile bune de antreprenoriat. Susțin ideea de hub de tineri și să mergem mai departe pe acest concept: rămâneți în Craiova, pentru că este un oraș emergent, cu potențial. Cred că trebuie să stimulăm tinerii, pentru că Craiova exportă inteligență. E important să stimulăm noi toți să rămână cât mai multă inteligență aici, în Craiova.

Ideea care s-ar putea promova în fața tinerilor: contează mult ca noi, cei care avem o experiență, fie că vorbim de banking, fie că vorbim de antreprenoriat, trebuie să coborâm în zona tinerilor. Aceasta este ideea hub-urilor, a școlii de business, vrem să explicăm ceea ce înseamnă antreprenoriatul. O recomandare pentru tinerii antreprenori este să nu se teamă de refuzuri, de eșec. Am fost întrebat cum gestionăm eșecul. Poate că școala ne învață asta, dar în general din greșeli înveți, din refuzuri înveți. Vedem vârful aisbergului, dar nu vedem echipa din spate, care a creat aisbergul.

Unirea face puterea. E clar că mediul de business asigură taxele și impozitele, administrația asigură infrastructura, educația, reglementare. Am avut târg de Crăciun, târg de Paște, zilele trecute a fost și o întâlnire cu mediul HoReCa. Clar e vorba de uniune ca să avem un progres.

Elementul de tehnologie va potența activitatea, ne va ajuta foarte mult. Vizavi de echipă, avem un nivel de retenție de peste 90%, avem o echipă stabilă, care ne ajută foarte mult. 

ACȚIUNI ȘI TENDINȚE

Vedem ce acțiuni punctuale sunt relevante pentru dezvoltarea organizațiilor sau studii de caz concrete despre situații companiile au navigat cu succes în perioade de schimbare majoră și lecțiile învățate, care sunt noile abilități de leadership pentru a face față noilor vremuri, dar și impactul tehnologiei și AI în domeniul leadershipului și luării deciziilor. Aflăm care este rolul liderilor în crearea/menținerea culturii organizaționale în contextul actual, care ar trebui să fie rolul social al antreprenorilor/corporațiilor și dacă este leadershipul etic un moft în vremuri de supraviețuire.

CĂTĂLIN GAVRIZESCU – Coordonator Corporații Regionale Raiffeisen Bank România

Trăim vremuri interesante, schimbarea este cuvântul și atributul acestor perioade. Migrarea în mediul digital este preocuparea numărul unu a mediului de afaceri și băncile cred că sunt reprezentative în zona asta. Pentru asta se fac eforturi pentru migrare online și pentru a putea fi accesată banca mai ușor de pe mobil. Agențiile bancare trec printr-o transformare, se trece din zona de folosire a unei agenții în zona de consultanță financiară. Un consultant financiar poate ușura foarte mult calitatea interacțiunii cu banca și te poate ajuta să iei decizii.

Ne apropiem la nivel planetar la generațiile Millenials și Z să atingă 50% din populație. Ei privesc business-urile la nivel diferit față de generațiile din urmă. Millenials sunt la nivel actual generația cea mai bine educată dintre cele care există. Liderii trebuie să înțelegă asta și să își adapteze business-urile în funcție de asta. Liderii trebuie să fie cei care să susțină adoptarea tehnologiei în firme. Comunicarea despre AI este importantă și ea trebuie comunicată de liderii companiilor. Trebuie să vedem cât de sustenabil e business-ul, este vorba de cum dai înapoi, cum comunici, trebuie să se vadă asta. Toate au la bază aceleași patru caracteristici ale liderilor. Un lider trebuie să fie integru, empatic, mai ales cu angajații săi, nu mai vorbim de clienți, să aibă abilități de comunicare, e foarte importantă comunicarea celei mai mici decizii până la cel mai mic nivel, și nu în ultimul rând trebuie să fim rezilienți.

Băncile sunt un hub de date uriaș, finanțăm de la persoane fizice la orice companie din orice tip de industrie. Băncile au investit foarte mult în dezvoltare și AI. Este una din zonele în care Raiffeisen Bank investește foarte multe resurse. Altă zonă în care investim mult cu AI este cea de reglementare, e un volum foarte mare de reglementări. AI are un rol foarte mare aici, poate ajuta la simplificarea modului în care agentul bancar are acces la informația din proceduri. AI nu este neapărat un tool care duce la eliminarea unui job, este un tool care eficientizează jobul cuiva. Avem grupuri de voluntari în toate zonele care lucrează cu tool-uri AI. Dacă nu este explicat cum trebuie, va fi privit cu reticență.

Raiffeisen Bank este prima instituție care a publicat în România un raport de CSR și continuă să facă asta anual. Vorbim de tineri, ei vor să vadă contribuția la comunitate dacă vrei să lucreze pentru tine. Rolul corporațiilor este de a investi și de a contribui în zone precum educație, cultural, în zona de asocieri cu autorități locale pe diverse programe.

E important să avem o structură organizațională bazată pe etică la toate nivelurile.

DORIN SOARE – Director General și Președinte al Consiliului de Administrație RELOC Craiova

Trecem printr-o perioadă de transformare și adaptare, iar noi avem o serie de provocări de acum înainte. Trebuie să facem în așa fel încât să răspundem unor obiective deja stabilite de Uniunea Europeană. Pentru noi, asta înseamnă schimbarea capacității de producție, adaptări tehnologice. În ceea ce privește business managementul, și noi suntem în etapa de a adapta, dar și de a aduce industria feroviară la nivelul anului 2024.

Potențialul de dezvoltare este fantastic, trebuie să găsim metodele corecte, oamenii cu care se pot face aceste transformări și banii necesari.

Creativitatea dusă la extrem trebuie luată de la vârful piramidei și dusă până la fundație. Aceea este de fapt creativitatea antreprenorului. Și dacă în lanțul de transmitere a informației, acea creativitate se pierde, creativitatea și capacitatea de a înțelege ceea ce îți transmite antreprenorul astfel încât să o pui în cuvinte și să crezi în acel aspect cred că e esențial pentru un lider. E importantă creativitatea pentru un lider, pentru reziliență și dezvoltare.

Mai are un pic de învățat inteligența artificială despre tehnologia pe care o folosim noi. Pe partea de business management și de business performance vrem să folosim AI. Vrem să implementăm un sistem de conducere a tehnologiei. Vrem să luăm exemplu din automotive și să vedem cum putem aplica astfel de tehnologii.

Noi avem responsabilitatea celor 900 de angajați și a familiilor acestora, care depind de salariul lunar pe care ei îl duc acasă. De multe ori, punem pe primul plan plata salariilor și nu profitul companiei. Noi nu căutăm forță de muncă deja calificată, avem programe proprii de pregătire și reformare. Atitudinea și seriozitatea sunt principalele două criterii la angajare. Competențele în această activitate de nișă s-au pierdut.

Pentru a susține o organizație funcțională, etica e una dintre componentele fundației.

STAREA DE SĂNĂTATE: MOTORUL PERFORMANȚEI ȘI REUȘITEI ÎN AFACERI

ALINA EPURE – Doctor în Medicină & Health Coach

Am văzut multe programe de wellbeing implementate la noi în țară, dar cifrele la nivel global nu arată foarte bine, ceea ce înseamnă că nu cunoaștem bine noțiunea acestor programe. Trebuie să ne preocupăm de ce îi trebuie angajatului pentru a avea o stare de bine. Wellbeingul presupune sănătate fizică, mentală și emoțională, apoi dezvoltare personală și profesională. Este important să vedem care este starea de sănătate a angajaților noștri.

Cum integrăm în cultura organizațională politicile de wellbeing? Am implementat în multe companii și am dezvoltat un concept diferit, primesc rapoarte de medicina muncii și dezvolt ulterior un program personalizat. Tot ce înseamnă wellbeing înseamnă a te uita atent la angajat. Apoi aplicăm un chestionar pentru a vedea parametrii și de acolo pornim cu programe educaționale. Facem o serie de analize medicale, screninguri de boli autoimune, screening de cancer. Dacă faci un program de wellbeing și ne uităm peste trei ani și nu vedem schimbări, nu este un semn bun.

Electroputere VFU Pașcani, companie din cadrul GRAMPET Group, a finalizat cu succes revizia capitală la 17 „Săgeți Albastre” din cele 50 contractate cu CFR Călători

Electroputere VFU Pașcani SA, companie din cadrul GRAMPET Group, a finalizat cu succes reparația capitală de tip R9 la cel de-al 17-lea automotor Siemens Desiro SR20D, cunoscut ca „Săgeata Albastră”, în cadrul unui proiect amplu început în 2022.

AM 2038 este cea de-a cincea „Săgeată Albastră” care intră în serviciul publicului călător în 2024, după revizia capitală efectuată în uzina de la Pașcani, alte 12 automotoare fiind redate circulației pe parcursul anului trecut. Electroputere VFU Pașcani SA, parte din GRAMPET Group, liderul transportului feroviar privat de marfă din România, a semnat, în a doua parte a anului 2022, un acord cadru cu SNTFC CFR Călători SA pentru revizia capitală a 50 de automotoare Desiro, care necesitau reperații după aproximativ 20 de ani de la achiziționare.

„Proiectul de revizie capitală tip R9 la Săgețile Albastre este despre provocare. Vorbim despre automotoare produse în perioada 2002-2006, care au operat peste 15 ani pe infrastructura din România și care aveau nevoie de această revizie capitală, ce trebuie realizată la 12 ani de operare sau la 2 milioane km parcurși. În plus, schimbările economice intervenite în ultimii ani au condus la majorarea costurilor materialelor și echipamentelor, în unele cazuri fiind vorba de creșteri de peste 40%. De-a lungul timpului, ne-am confruntat și cu lipsa de componente/soft-uri necesare, deoarece acestea nu se mai produc, dar și cu lipsa forței de muncă. Sunt provocări pe care am reușit să le depășim datorită implicării și responsabilității echipei noastre. Suntem pregătiți să finalizăm și acest proiect amplu, compania noastră având deja experiența reviziei de tip R8 efectuată cu succes la toate cele 57 automotoare contractate cu SNTFC CFR Călători SA”, a declarat Vizante – Dumitru Tomoni, vicepreședinte GRAMPET Group și Director General Electroputere VFU Pașcani.

„Grație eforturilor susținute ale echipei de la Electroputere VFU Pașcani SA, acest proiect va fi finalizat în termenele pe care ni le-am asumat. Implicarea noastră în dezvoltarea infrastructurii feroviare și a materialului rulant din România este ancorată în angajamentul GRAMPET Group față de creșterea eficienței transportului feroviar în țara noastră, pentru a ne alinia obiectivelor propuse prin Green Deal. Suntem hotărâți să continuăm să investim în modernizarea și optimizarea acestui sector vital, contribuind astfel la creșterea performanței și competitivității transportului feroviar din România în regiune, dar și în lume”, a declarat Gruia Stoica, președinte GRAMPET Group.

O „Săgeată Albastră” este reparată la Pașcani la fiecare două săptămâni

Revizia capitală de tip R9 reprezintă un proiect complex, prin care se dezasamblează și se verifică, repară sau schimbă toate subansamblele automotoarele Siemens Desiro SR 20 D, mai puțin motoarele acestuia. 

Procesul presupune o serie de etape importante, precum demontarea boghiului motor, spălarea, curățarea, constatarea, repararea și/sau înlocuirea elementelor, repararea osiilor motoare cu atac de osie simplu sau dublu, precum și a boghiului purtător. De asemenea, este necesară repararea instalației de climatizare și instalației de încălzire, verificarea și repararea instalației de încărcare a bateriilor, repararea ușilor de acces și a ferestrelor, precum și repararea intercomunicațiilor.

Printre alte etape ale reparației se numără demontarea, verificarea și repararea scaunelor și strapontinelor, înlocuirea tapițeriei, verificarea și repararea instalațiilor din postul de conducere, precum și a instalației electrice. Este necesară, de asemenea, repararea sistemului de combustibil și a sistemelor de frânare, precum și curățarea, verificarea și repararea caroseriei automotorului și vopsirea exterioară.

GRAMPET Group: E necesar ca România să ia de urgență măsuri pentru a sprijini mobilitatea multimodală, investițiile în transport durabil și inteligent

România, în baza Green Deal, s-a angajat să mute cel puțin 30% din transportul rutier pe calea ferată, până în anul 2030, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55%.

Însă, și acesta este semnalul de alarmă tras de reprezentanții Grampet Group, „este nerealist să vorbim astăzi în România despre fluxuri de mărfuri transportate preponderent pe calea ferată sau despre așa-zisele soluții green, integrate și door-to-door, de transport și logistică, pentru reducerea amprentei de carbon”, spune Casandra Tecșa-Cozma, consilier al președintelui Grampet Group, Gruia Stoica.

Țara noastră și-a asumat respectarea pachetului de măsuri din cadrul Green Deal, precum și obiectivul ca până în 2030 să avem cel puțin 30% din transportul rutier actual mutat pe calea ferată. Totuși, pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare măsuri interne ferme, precum și sprijin extern din partea Comisiei Europene”, a precizat, la rândul său, Radu Balcu, consilierul președintelui Grampet.

Datele europene arată că 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din transport provin din transportul rutier, care reprezintă principala cauză a poluării urbane.

Conform lui Radu Balcu, grupul „a remarcat cu îngrijorare introducerea schemei de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, care sprijină doar transportul rutier, în condițiile în care România este singurul stat european fără o strategie coerentă în ceea ce privește echilibrarea modurilor de transport, ca măsură prevăzută de Pactul verde european.”

Casandra Tecșa explică faptul că, în ciuda lipsei acestei strategii coerente privind transportul feroviar, “România are la îndemână soluția de a trece treptat, prin investiții susținute, la o rețea feroviară intermodală, care să permită practicarea transportului feroviar pe distanțe lungi și a transportului rutier pe distanțe scurte, last mile.

În linii foarte mari, soluția presupune trasarea la nivelul României a unei rețele de terminale multimodale, amplasate la distanțe strategice, de 200-300 km, optim conectate, care să facă posibil ca mărfurile să fie diseminate pe tot teritoriul țării pe cale feroviară și descărcate apoi în aceste puncte strategic amplasate. Odată descărcate, mărfurile pot fi distribuite pe distanțe scurte pe cale rutieră, prin transport pe camion.

Este o strategie pe cât de ambițioasă, pe atât de anevoios de implementat, care are nevoie, dincolo de un plan comun agreat la nivelul României, și de sprijin financiar guvernamental și european”, mai spune Casandra Tecșa.

“Grampet dispune, la acest moment, de 5 astfel de terminale, toate amplasate în poziții strategice, iar la începutul acestui an au fost finalizate investițiile în cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa, în Dornești, Suceava, la granița cu Ucraina”, a adăugat consiliera președintelui Grampet.

Mobilitatea trebuie să se bazeze pe un sistem de transport multimodal eficient și interconectat

La nivel european, este general acceptat că mobilitatea trebuie să se bazeze pe un sistem de transport multimodal eficient și interconectat, consolidat de o rețea feroviară de mare viteză, iar măsurile de sprijin includ furnizarea de stimulente pentru schimbarea modurilor de transport cu emisii mai reduse, cum ar fi transport feroviar și fluvial sau maritim.

Îmbunătățirea managementului infrastructurii feroviare nu este suficientă pentru a vorbi despre viitorul acestei industrii în România. Este nevoie de condiții echitabile de concurență între transportul feroviar și alte moduri de transport, prin stimularea activității operatorilor feroviari, așa cum se întâmplă în transportul rutier.

„Grupul Grampet consideră că este necesar ca România să ia de urgență măsuri specifice pentru a sprijini mobilitatea multimodală și investițiile în transport durabil și inteligent”, a adăugat Balcu.

• Din datele prezentate de reprezentanții Grampet la “Gândul Euro Industry Summit”, găzduit la Parlamentul European, în România au fost transportate, anul trecut,  pe calea ferată, 46,2 milioane de tone de mărfuri, ponderea totală fiind de doar 12%.
• Pe de altă parte, transportul rutier de mărfuri a avut o pondere de 80% (301 milioane tone), iar transportul fluvial de 8% (29,2 milioane tone).
• Comparativ, în anul 2000, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată era de 71 de milioane de tone, iar în primul an după Revoluție, pe căile ferate din România au fost transportate aproape 220 de milioane de tone de mărfuri.

Grupul Grampet susține, totodată, o serie de propuneri pentru sprijinirea sectorului feroviar:

• Alocarea de noi fonduri europene pentru lucrări de tip quick-wins, pentru reparații specifice de infrastructură în vederea ridicării restricțiilor de viteză
• Sprijinirea achiziționării de locomotive electrice prin granturi temporare
• Acordarea de reduceri temporare la taxa de utilizare a infrastructurii feroviare, până în 2027
• Implementarea urgentă a sistemului de telemanagement energetic pentru a putea liberaliza piața de furnizare a energiei electrice pentru sistemul feroviar
• Acceptarea unei scheme de ajutor de stat prin care transportul feroviar de marfă va beneficia de recuperarea accizelor la combustibil pe o perioadă de 3 ani.

Dialog util industrie – legiuitor – decident

“Gândul Euro Industry Summit”, găzduit la Parlamentul European de la Bruxelles, a fost considerat un eveniment cu adevărat util în care problemele operatorilor economici au fost cunoscute direct de reprezentanții forurilor europene, implicate direct în partea de legiferare și decizie.

“Salutăm toate inițiativele care aduc mediul de business din România aproape de legiuitorii și decidentii europeni și aplecarea reală asupra nevoilor şi provocărilor industriilor grele, cum este și industria noastră, a transportului feroviar.

Devine tot mai clar că numai prin dialog continuu şi susținut pot fi adresate și înțelese cu adevărat neajunsurile acestei industrii, și identificate, apoi, prin aportul ambelor părți, soluții care să contribuie în mod real la eficientizare. Grupului Grampet îi revine, prin chiar poziția de lider de piață, rolul să repornească motoarele acestui dialog. Rol pe care ni l-am asumat pe deplin”, a declarat Casandra Tecșa.

„Credem că prin inițiativele de conștientizare pe care le derulăm, inclusiv prin acest ultim proiect Grampet – Value in Motion, putem ajuta la crearea unui cadru legislativ coerent, a unei strategii europene integrate și, mai ales, la adecvarea lor la realitatile piețelor de transport feroviar din sud-estul Europei.

Ne bucurăm de inițiativa Gândul, în parteneriat cu dnul. Cristian Bușoi, rămânem susținătorii cooperării strânse dintre transportatorii feroviari și Parlamentul European și credem că este momentul potrivit să trecem de la dezbatere și planificare, la acțiune și implementare”, a completat consiliera lui Gruia Stoica.

Cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa a fost finalizat de GRAMPET Group, după o investiție de 10 milioane de euro

GRAMPET Group, liderul transportului feroviar privat de marfă din România, anunță finalizarea și începerea testelor pentru cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa, în urma unei investiții de 10 milioane de euro.

Situat la Dornești (județul Suceava), la frontiera cu Ucraina, noul complex dedicat transbordării produselor agricole marchează un nou capitol în eforturile grupului de companii GRAMPET de a moderniza și eficientiza infrastructura feroviară din regiune și de a sprijini reconstrucția Ucrainei.

Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group: „România are un rol major în funcţionarea culoarelor de solidaritate create de țările membre UE pentru a facilita transportul mărfurilor provenite din Ucraina. După declanșarea războiului, operatorii feroviari din cadrul GRAMPET Group au contribuit substanțial la fluidizarea traficului și reactivarea coridoarelor principale pe axa Nord-Sud, asigurând transportul a peste 1,5 milioane de tone de mărfuri în relația cu Ucraina.

Noul complex de la Dornești va permite transportul a 240.000 de tone de cereale și produse agricole lunar, devenind astfel un punct strategic în fluidizarea traficului de mărfuri până în portul Constanța. Această investiție de 10 milioane de euro reprezintă încă o dovadă a angajamentului pe care ni l-am asumat în urmă cu 25 de ani de a contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar din România și de a ne conecta la regiune.”

Terminalul de la Dornești, primul operat de Grup Feroviar Român și al cincilea de GRAMPET Group, este proiectat să funcționeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an.

Cu o capacitate maximă proiectată de 3 milioane de tone, complexul este dotat cu o stație de încărcare a vagoanelor (128 m lungime) și una de descărcare (120 m lungime), ce permit încărcarea/descărcarea simultană a 8 vagoane. Dotările sunt similare cu cele ale terminalelor din porturile maritime și fluviale, ceea ce face posibil transportul produselor fără pierderi de calitate și la capacitate maximă, respectiv 500 de tone pe oră.

Cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa va fi inaugurat imedit după finalizarea perioadei de testare.

Înfiinţat în urmă cu 25 de ani, grupul de companii GRAMPET este astăzi cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi din Europa Centrala și de Sud-Est.

Chinde, GRAMPET Group: Provocările cu care ne confruntăm sunt prețul energiei, lipsa de suport, de cadru legislativ predictibil și de forță de muncă

Green Deal prevede ca o treime din transportul rutier să se mute pe calea ferată și pe transportul naval. Acest lucru ar însemna o dublare a actualului trafic feroviar, însă Sorin Chinde, vicepreședintele GRAMPET Group, cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi din Europa Centrala si de Sud-Est, spune că se confruntă, cel puțin pe moment, cu mari provocări – prețul energiei, lipsa de suport, a unui cadru legislativ predictibil și de forță de muncă.

Clienții tradiționali ai companilor de transport feroviar au fost afectați de prețurile mari la energie, iar acest lucru s-a văzut și în afacerile operatorilor.

„Și noi am resimțit din plin reducerea activității clienților, ai căror reprezentanți sunt aici, la masă, deoarece, chiar dacă în România am avut o creștere de PIB, ea s-a desfășurat sau s-a derulat pe alte zone economice. Clienții tradiționali ai căilor ferate sunt cei care au fost afectați din plin, pentru că este industrie energo-intensivă”, a declarat Sorin Chinde, vicepreședinte GRAMPET Group.

Prevederile Green Deal, acordul care prevede ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, pune o presiune și mai mare pe operatorii de transport feroviar de marfă date fiind obiectivele intermediare stabilite.

„Pe viitor aș putea să spun că transportul feroviar se confruntă cu o provocare fără răspuns. Prin Green Deal, Uniunea Europeană a stabilit, că până în 2030, 30% din transportul rutier trebuie să se mute pe calea ferată. Astăzi, raportul între transportul rutier și cel ferovier este de 5,5 la 1. Deci, la o tonă transportată pe calea ferată corespund 5,5 tone pe rutier. În cazul în care s-ar reuși mutarea a 30% pe naval și pe transport feroviar, asta ar însemna o dublare a cantităților care se transportă astăzi pe calea ferată. Acest obiectiv trebuie atins în 7 ani, conform politicilor Uniunii Europene.

Nu există la momentul acesta niciun program de sprijin pentru achiziții de material rulant, pentru că asta nu se poate întâmpla peste noapte. Nici pentru achiziții de material rulant și mai ales pentru pregătirea oamenilor care vor lucra în acest domeniu. Nu este un secret. Transportul feroviar de marfă nu este un domeniu extrem de atractiv din punct de vedere al forței de muncă, deși câștigurile salariale sunt mult peste salariul mediu. Din diverse motive, unele menționate aici, altele nemenționate. Dar în continuare rămân practic aceleași provocări pe care le întâmpină și ceilalți participanți la conferință: prețul la energie, lipsă de suport, de cadru predictibil și forță de muncă”, a precizat Sorin Chinde.

Noi strategii ale angajaților de top pentru atragerea forței de muncă. Beneficiile care se oferă

Reprezentanţii marilor companii îşi arată o mare perocupare pentru sănătatea şi bunăstarea salariaţilor. Aceştia recunosc că oamenii au nevoie de angajatori empatici, iar beneficiile contează mult în alegerea unui loc de muncă.

Această alături de joburile viitorului și altele au fost discutate în cadrul conferinţei dedicate revoluţiei în domeniul resurselor umane organizată de Antena 3 CNN. 

Angajatorii îşi doresc personal calificat dispus să se perfecţioneze şi să adapteze uşor la schimbările din piaţă. Însă şi loialitatea salariatului este extrem de importantă, atrag atenţia reprezentanţii din domeniul resurselor umane. Fidelizarea angajaţilor se câştigă în timp , mai ales atunci când le sunt respectate drepturile, spun specialiştii.

ZF Special - Branduri româneşti. Brandurile româneşti s-au dezvoltat odată cu economia locală, dar şi invers, economia a crescut datorită lor. Firmele autohtone trebuie să aibă mai mult curaj pentru a duce businessul şi brandul lor dincolo de graniţă

 Marca este importantă indiferent de domeniu şi indiferent dacă o companie oferă un produs ori un serviciu B2B sau B2C  ♦ Există deja exemple de companii care au reuşit să se impună fie regional, fie global, dar loc de creştere mai există încă.

Brandurile româneşti s-au dez­vol­tat odată cu economia lo­cală, dar şi invers, economia a crescut datorită lor, spune Tiberiu Dăneţiu, directorul de marketing al Auchan în România. Retailerul are în portofoliu câteva mii de mărci autoh­tone, iar executivul afirmă că în cei 18 ani de pre­zenţă locală a grupului, e evidentă dez­voltarea afacerilor şi a brandurilor româneşti.

„Vedem o diversitate de mărci, vedem branduri care s-au consolidat în timp, care s-au adaptat la nevoile clienţilor.“

Astfel, brandurile româneşti au avut nevoie de timp ca să crească, dar acum ele s-au maturizat, confirmă şi Raluca Păun, consultant de marketing în cadrul Pehart Grup, unul dintre cei mai importanţi producători de hârtie şi produse din hârtie din sud-estul Europei.

„Avem în România branduri locale pu­ternice astăzi, care în timp au câştigat încrederea clienţilor.“

Spre exemplu, Pehart are brandul fanion Pufina, activ în retail, adresându-se consumatorului final. Această marcă are circa două decenii de activitate.

„Mai avem două branduri în zona de retail, Alint şi Altessa, dar le comunicăm mai puţin intens. Anul acesta am mai lansat o nouă marcă, Sovio. Este dedicată B2B - adică clien­ţilor din hotelărie, din industria de res­tau­rante, din sectorul medical sau cel de cos­metică. Ne adresăm clienţilor care au nevoie de produse de hârtie în activitatea lor.“

Raluca Păun adaugă că ţinta grupului este ca Pufina să devină un brand important în centrul şi sud-estul Europei. El este deja prezent în Serbia, Bulgaria, Albania, Muntenegru, în ţările vecine.

„Brandurile româneşti au nevoie de mai mult curaj pentru a deveni nume globale. Avem exemplul Bitdefender. E nevoie însă, cu siguranţă, şi de investiţii consistente. Din punctul de vedere al producţiei, România a crescut mult, iar în FMCG există potenţial.“

Un exemplu de companie care deja are prezenţă multinaţională este GRAMPET Group. „Suntem prezenţi în zece ţări, atât ca operator feroviar, cât şi ca o casă de expediţii. Oferim clienţilor noştri servicii internaţionale de transport şi soluţii logistice“, spune Sorin Chinde, vicepreşedinte al GRAMPET Group.

Prima dată, compaia a ieşit din ţară în 2004, în Bulgaria, alături de alţi parteneri. „Între timp, ei s-au retras, iar noi suntem acţionari 100% în acea firmă.“ Au urmat apoi alte ţări, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Austria sau Grecia. „În continuare, ne uităm la state precum Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Germania.“

Executivul considerăcă dezvoltarea afacerii în afara graniţelor ţării e o etapă care apare la un moment dat în viaţa oricărei companii.

„În domeniul nostru, în special, cel de transport internaţional - care satisface nevoia de comerţ internaţional - extinderea este un element cu atât mai important.“

Deşi se adresează clienţilor persoane juridice, pentru GRAMPET, brandul e la fel de important ca în cazul unui produs sau serviciu B2C. „Şi clienţii noştri se uită ce e în spatele unui nume.“

Astfel, marca este importantă indiferent de domeniu şi industrie.

În real-estate, spre exemplu, consumatorii sunt influenţaţi în alegerile lor de brand, confirmă Beatrice Dumitraşcu, CEO al Residential Division de la One United Properties.

Totuşi, pentru un client, atunci când vrea să cumpere sau să închirieze un apartament, contează o paletă mai largă de factori, de la preţ la numele dezvoltatorului şi de la istoria companiei la brand, adaugă Iulia Iana, head of marketing în cadrul HILS Development.

Iar în final, clientul este cel mai important vector de imagine şi poate fi cel mai relevant influencer pentru o firmă. „Un client fericit e cel mai eficient mod pentru a câştiga alţii noi“, conchide ea.

Beatrice Dumitraşcu, CEO al residential division de la One United Properties

Consumatorii sunt influenţaţi în alegerile lor de brand. E foarte important ca brandul să aibă o creştere organică, de la an la an să demonstreze că merită toată atenţia de la potenţialii clienţi. Un nume puternic în imobiliare poate atrage clienţi şi poate consolida relaţia cu aceştia pe termen lung. E vital în industria noastră ca o companie să îşi construiască şi să îşi menţină o reputaţie solidă, altminteri nu poate avea succes.

► La baza alegerii numelui ONE au stat mai multe studii. Piaţa trebuie prospectată atunci când vrei să porneşti la drum. Au fost măsurate mai multe nume iniţial, însă acesta a fost cel mai bun dintre toate. Este sonor, uşor de pronunţat şi, deopotrivă, este foarte puternic. Avem un nume ce poate fi dus oriunde în lume şi el va fi peste tot uşor de reţinut.

► Extinderea noastră depinde de mai mulţi factori, şi mă refer aici la extinderea dincolo de Bucureşti şi Constanţa, unde deja operăm astăzi. Ne putem uita şi către alte oraşe din ţară, dar şi către alte ţări. Depindem de oportunităţile pe care le găsim în piaţă. Noi avem locaţii strategice şi lucrăm foarte mult la asta. Primim constant oferte pentru terenuri şi suntem în permanenţă în analiză.

► Loc de dezvoltare în România mai există încă. Avem o piaţă rezidenţială foarte tânără. Sunt multe terenuri care pot fi fructificate astfel. În Bucureşti, spre exemplu, sunt multiple zone industriale chiar în oraş. Acelea pot deveni adevărate regenerări urbane, cum e de altfel şi cazul proiectului nostru ONE Cotroceni Park. Proiectul s-a născut pe un teren abandonat, care anterior fusese o zonă industrială. Plus că stocul trebuie reînnoit, aşa că loc de dezvoltare mai e, şi mult.

► Promovarea e extrem de importantă în businessul nostru, indiferent dacă vorbim de un brand cu notorietate sau nu. Activăm într-un domeniu dinamic, cu o concurenţă serioasă, tot mai acerbă. Când vorbim de promovare, suntem prezenţi pe toate canalele, trebuie să fim acolo unde e clientul nostru. Mai mult, trebuie să îi oferim în permanenţă informaţii relevante.

Tiberiu Dăneţiu, director de marketing la Auchan România

Pe zona alimentară, peste 90% dintre produsele de pe rafturile magazinelor noastre de pe plan local sunt realizate de societăţi din România. Multe dintre aceste firme au şi mărci româneşti în portofoliu. E vorba atât de firme antreprenoriale, cât şi de grupuri internaţionale care deţin branduri locale.

► Noi susţinem mărcile locale prin diverse iniţiative, precum Clubul Mărcilor Emblematice, dar şi dezvoltăm mărci proprii, precum La Masă în România, iar aici lucrăm preponderent cu producători autohtoni. Suntem ancoraţi în realitatea economică locală pentru că suntem parte din ea.

► Clubul Mărcilor Emblematice a apărut acum mai mulţi ani, când ne-am uitat la portofoliul local şi am realizat că avem branduri cu o istorie chiar şi de două-trei secole. Nu ne-am limitat însă doar la mărcile cu vechime, deşi avem o secţiune pentru cele care au depăşit vârsta de 100 de ani, ci am găsit şi unele nume mai tinere, fondate după ’89. Am început proiectul cu circa 30 de de mărci şi am adăugat progresiv alte circa zece, însă vrem să dezvoltăm şi mai mult portofoliul.

► Un brand este românesc dacă îşi are originea aici.

► În ultima vreme, preţul a recâştigat rolul principal atunci când vorbim de factorii de care românii ţin cont atunci când merg la shopping. Dar, oamenii aleg după criterii multiple. Preţul nu e singurul factor luat în considerare. Sunt importate şi aspecte precum compoziţia produsului, ingredientele, originea lor. Producătorul sau ţara de provenienţă sunt alte aspecte la care oamenii se uită. Sunt şi elemente emoţionale în funcţie de care un client cumpără. În final, ce contează cel mai mult e valoarea percepută/ primită pentru preţul plătit. Şi, la fel de importantă e relaţia pe care consumatorul o are cu marca.

Brandurile româneşti s-au dezvoltat odată cu economia locală, dar şi invers, economia s-a dezvoltat datorită lor. Vedem o diversitate de mărci, vedem branduri care s-au consolidat în timp, care s-au adaptat la nevoile clienţilor.

Iulia Iana, head of marketing în cadrul HILS Development

Pentru un client, atunci când vrea să cumpere sau să închirieze un apartament, contează o paletă mai largă de factori, de la preţ la numele dezvoltatorului şi de la istoria companiei la brand. Clientul e bombardat cu multiple informaţii pe multiple canale, aşa că toate elementele sunt importante.

► De la apariţia social media, trăim într-o lume în care consumatorul acordă o atenţie sporită propriului brand. Mărcile cu care se asociază vorbesc despre el şi valorile lui. Vorbesc despre stilul de viaţă, statutul social şi despre aspiraţiile pe care le are. Iar locuinţa contribuie şi ea la acest brand. De aceea, noi punem accent pe construirea de comunităţi în jurul proiectelor noastre.

► E important în real-estate să construim relaţii de încredere cu consumatorul. Există exemple - chiar recente - de proiecte eşuate care lovesc în încrederea consumatorului în toată industria, chiar şi în ceilalţi dezvoltatori care nu au dat semne de slăbiciune. Atribute precum de încredere şi pe care te poţi baza sunt astfel pe primul loc ca importanţă în identitatea unui brand din sectorul nostru.

► Am construit şi vândut 10.000 de locuinţe, ceea ce înseamnă că avem o comunitate de peste 25.000 de locuitori. HILS are peste 19 ani de experienţă în piaţă, iar înglobarea tuturor proiectelor sub umbrela acestui brand a avut drept scop consolidarea relaţiei cu consumatorul.

► După 15 ani de dezvoltări imobiliare, a apărut nevoia de a crea un brand puternic, sonor, uşor de reţinut. Aşa a apărut HILS. Numele e de fapt un acronim, pornit de la prima literă a numelui fiecăruia din cei patru copii ai acţionarului companiei.

► Cât priveşte numele fiecărui proiect, el este ales de regulă în funcţie de poziţionarea sa. Amplasarea e foarte importantă, de aceea am ales să mergem aproape de metrou şi în zone cu facilităţi. Astfel, numele poate include cartierul, strada sau alte atribute uşor recognoscibile.

► Clientul nostru este cel mai important vector de imagine şi poate fi cel mai relevant influencer pentru noi. Un client fericit e cel mai eficient mod pentru a câştiga alţii noi.

Raluca Păun, consultant de marketing în cadrul Pehart Grup

Pehart este unul dintre cei mai importanţi producători de hârtie şi produse din hârtie din sud-estul Europei. Pufina şi alte trei branduri pe care le avem în portofoliu sunt cele pe care le comunicăm consumatorilor. Pufina e pe piaţă de circa 20 de ani.

► Pehart are o istorie îndelungată. Fabrica din Sebeş (Pehart are două fabrici) are o istorie de 187 de ani. Este una dintre primele fabrici de hârtie din România. Unitatea de producţie actuală funcţională în acelaşi loc, dar ea a fost modernizată la standarde actuale.

► Originea dă naţionalitatea unui brand. Ingredientele pe care le mai pui pe lângă - că ai producţie locală, spre exemplu - dau mai multă valoare ideii de brand.

► În ceea ce priveşte industria unde activăm - cea de produse de hârtie, de la hârtie igienică la prosoape, şerveţele sau batiste - „made in Romania“ este important, dar nu este unul dintre principalele atribute la care se uită clienţii. Contează funcţionalitatea - hârtia să fie fină, rezistentă -, contează să aibă un raport bun calitate- preţ. Totuşi, ideea de produs românesc capătă tot mai mare greutate în ultimii ani, la fel ca şi în alte domenii.

► Brandurile româneşti au avut nevoie de timp să crească, dar acum ele s-au maturizat. Avem în România branduri locale puternice astăzi, care în timp au câştigat încrederea clienţilor.

► Brandul nostru fanion este Pufina, el e activ în retail, adresându-se consumatorului final. Mai avem două branduri în zona de retail, Alint şi Altessa, dar le comunicăm mai puţin intens. Anul acesta am mai lansat o nouă marcă, Sovio. Este dedicată B2B - adică clienţilor din hotelărie, din industria de restaurante, din sectorul medical sau cel de cosmetică. Ne adresăm clienţilor care au nevoie de produse de hârtie în activitatea lor.

► Vrem ca Pufina să devină un brand important în centrul şi sud-estul Europei. Suntem deja prezenţi în Serbia, Bulgaria, Albania, Muntenegru, în ţările vecine. În România vrem să ne consolidăm poziţia. Pehart are două fabirci, mai avem loc de creştere.

► Brandurile româeşti au nevoie de mai mult curaj pentru a deveni nume globale. Avem exemplul Bitdedefender. E nevoie însă, cu siguranţă, şi de investiţii consistente. Din punct de vedere al producţiei, România a crescut mult, iar în FMCG există potenţial.

Sorin Chinde, vice-preşedintele GRAMPET Group

Suntem prezenţi în zece ţări, atât ca operator feroviar, cât şi ca o casă de expediţii. Oferim clienţilor noştri servicii internaţionale de transport şi soluţii logistice.

► Noi considerăm că dezvoltarea afacerii în afara graniţelor ţării e o etapă care apare la un moment dat în viaţa oricărei companii. În domeniul nostru, în special, cel de transport internaţional - care satisface nevoia de comerţ internaţional - extinderea este un element cu atât mai important. Poţi oferi unui client un serviciu pe mai multe ţări, astfel încât el să nu stea să caute multipli furnizori. Acesta este unul dintre avantajele de la lucra cu o companie multinaţională.

► Prima dată am ieşit din ţară în 2004, în Bulgaria, alături de alţi parteneri. Între timp, ei s-au retras, iar noi suntem acţionari 100% în acea firmă. Au urmat apoi alte ţări, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Austria, Grecia. În continuare, ne uităm la state precum Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Germania.

► În cinci ani vrem să ne consolidăm poziţia de cel mai mare grup feroviar privat din Europa Centrală şi de Est. Investim în dezvoltarea acestui proiect. Vrem totodată să depăşim graniţele regiunii, ne uităm spre Vest, în special către Germania, Elveţia şi Italia. 

► Dezvoltarea dincolo de graniţă presupune câteva provocări, de la legislaţie la cultură locală, cunoaşterea clienţilor.

► Brandul e la fel de important în cazul nostru, chiar dacă ne adresăm clienţilor persoane juridice, ca în cazul unui produs sau serviciu B2C. Şi clienţii noştri se uită ce e în spatele unui nume.

► Antreprenorii sunt motorul economiei. Spiritul antreprenorial e extrem de important pentru o economie, iar România are cu ce se mândri. Fiecare om de afaceri local a pus umărul la dezvoltarea economiei autohtone acolo unde este astăzi.

► Am avut mai multe experienţe dificile pe pieţele străine, iar asta pentru că ne mişcăm într-o industrie cu o puternică prezenţă a statului. Mă refer la operatorii feroviari care sunt deţinuţi de stat. Ei sunt sprijiniţi mai mult sau mai puţin vizibil de către factori de răspundere. În acest context, tu ca firmă privată poţi avea preţuri mai mari. Şi atunci, trebuie să te duci cu altceva la client. Asta înseamnă flexibilitate, soluţii personalizate. E important să oferi încredere.

► În Ungaria, operatorul feroviar de stat a fost privatizat acum 15 ani, aşa că piaţa e mult mai echilibrată şi bazată pe reguli mai clare. După România, Ungaria e cea mai puternică piaţă pentru noi. E normal, mare parte din traficul nostru trece prin Ungaria, la fel şi comerţul României cu UE.

Grampet a recrutat-o pe Ramona Gălăţeanu, fost director economic la Rompetrol Rafinare, în funcţia de consilier financiar

Grampet, liderul transportului feroviar privat de marfă, a numit-o pe Ramona Gălăţeanu, fost director economic la Rompetrol Rafinare, în funcţia de consilier financiar al preşedintelui grupului de companii, Gruia Stoica.

“De 25 de ani, Grampet se dezvoltă constant şi durabil, iar astăzi desfăşurăm operaţiuni în 10 ţări europene, prin cele 18 companii şi echipa formată din peste 7.500 de angajaţi. Împreună cu Advanced Thinking Switzerland ne-am dorit să găsim soluţii la provocările organizaţionale pe care un grup de talia Grampet le are, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare propuse. În cadrul acestui amplu proces de transformare organizaţională, ne-am propus îmbunătăţirea constantă a echipei de management, prin cooptarea unor specialişti cu experienţă relevantă în domeniile economic, financiar şi juridic", a spus Gruia Stoica, preşedintele grupului.

Ramona Gălăţeanu, expert financiar cu o experienţă de peste 21 de ani în cadrul grupului KMG International, s-a alăturat echipei Grampet începând cu data de 18 martie. În ultimii trei ani, ea a deţinut funcţia de Director Economic al Societăţii Rompetrol Rafinare SA.

Direcțiile ESG ale grupului feroviar Grampet: educație, impact social și asupra mediului

Compania Grampet Group, cel mai mare grup privat cu specific feroviar și logistic din România şi Europa Centrală și de Sud-Est, a dat publicității bilanțul ESG pe anul 2023, în care marchează prioritățile companiei pe segmentul sustenabilității.

Educația, impactul social și asupra mediului sunt principalele direcții pe care se axează acțiunile companiei din domeniul feroviar.

Investiția în educație – cheia transformării unei societăți

Pentru Grampet Group educația este un pilon de bază în strategia de ESG. Școala GFR și Fundația Grampet sunt proiecte fanion ce vizează promovarea accesului la educație de calitate și stimularea interesului tinerilor pentru o carieră în domeniul transporturilor.

Din 2017, peste 1.200 de cursanți au urmat Școala GFR, care oferă cursuri de calificare profesională pentru o carieră de mecanic de locomotivă, șef de tren, revizor tehnic de vagoane, manevrant vagoane și magaziner.

Toate cheltuielile de școlarizare (suma medie necesară pentru formarea unui cursant este de 15.000 de euro) sunt acoperite de Grup Feroviar Român, companie din cadrul Grampet Group. În ultimii 6 ani, investițiile GFR în acest proiect au fost de 18 milioane de euro.

În plus, cursanților li se oferă un contract de muncă din momentul în care sunt acceptați în program, rata de retenție fiind de 70%.

"Înțelegem importanța formării profesionale în transportul feroviar și, de aceea, ne-am concentrat eforturile pentru a dezvolta o forță de muncă bine pregătită și sigură. Considerăm că investind în formarea angajaților noștri și promovând excelența în industria feroviară, suntem pe calea corectă de a îmbunătăți calitatea și siguranța serviciilor de transport.", spune Gruia Stoica, Președinte și fondator Grampet Group.

O direcție la fel de importantă în strategia de ESG a companiei este consolidarea relației cu mediul academic, iar cel mai nou proiect în acest sens este parteneriatul cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București pentru crearea unui campus profesional integrat destinat tinerilor interesați să urmeze un parcurs educațional cât mai relevant pentru piața muncii.

Proiectul „Campus Dual Politehnica București” va atrage fonduri europene în valoare de 30 de milioane de euro pentru construirea de spații de învățământ și cercetare, cantină, cămin, hală multimodală pentru ateliere digitale și sport, dar și alte facilități dedicate studenților.

Tot în 2023, în cadrul parteneriatului cu UNSTPB, Grampet Group a investit în modernizarea unui laborator în cadrul Facultății de Transporturi – Laboratorul GFR, pentru a facilita accesul studenților la programe de studiu și soluții software performante necesare aprofundării cunoștințelor.

“Parteneriatul cu UNSTPB și Laboratorul GFR demonstrează angajamentul Grampet Group față de viitorul industriei feroviare și față de tinerii interesați de o carieră în transporturi. Obiectivul nostru este să stimulăm interesul pentru acest domeniu provocator, ținând cont de deficitul de forță de muncă în acest sector cu rol esențial în economia României.”, mai spune Gruia Stoica.

Implicare socială cu impact asupra comunității și mediului înconjurător

Accesul la educație este de multe ori greu de obținut, dacă nu chiar imposibil, pentru cei din comunitățile defavorizate sau minoritare. Conștient de rolul pe care educația îl are în transformarea unei societăți, în reducerea decalajelor sociale și economice, președintele Grampet a pus bazele Fundației Toflea.

Prin intermediul fundației, au fost sprijiniți sute de elevi din comuna Brahășești, județul Galați, să-și continue studiile pentru a se putea adapta noilor cerințe, fiind încurajați în același timp să-și păstreze identitatea etnică.

”În fiecare an, susținem educația a cel puțin 450 de copii, majoritatea din comunitatea romă. Am reușit, astfel, ca din cei aproximativ 10.000 de minoritari romi din Toflea să nu avem niciun tânăr adult care să nu fi absolvit cel puțin liceul. Integrarea minorității rome este o mare provocare, dar noi suntem aici pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la educație și pentru a le oferi șansa unui viitor mai bun”, declară Gruia Stoica.

Pentru Grampet, investiția în comunitate înseamnă, totodată, și implicarea în rezolvarea unor probleme de mediu.

În 2023, 80 de angajați ai Grup Feroviar Român și ai altor companii din Grampet Group s-au alăturat asociației Viitor Plus într-o acțiune de împădurire în zona Gherghița (judetul Prahova). Cei 80 de voluntari au contribuit la lucrările de completare a perdelei forestiere de la Gherghița, cu rol în regenerarea solului și apărarea comunității locale de efectele schimbărilor climatice.

O economie verde

Într-o lume marcată de criza climatică și de presiunea exercitată de alte forme de transport asupra mediului înconjurător, transportul feroviar este esențial pentru atingerea obiectivelor de mediu. Folosirea trenurilor pentru transportul de călători și marfă nu doar reduce poluarea, ci contribuie la diminuarea traficului aglomerat, creând astfel un mediu mai curat și mai eficient.

În contextul necesității unei economii verzi și a unei dezvoltări durabile, Grampet Group a adoptat o strategie proactivă pentru a contribui la această schimbare de paradigmă.

Astfel, Grampet se aliniază tendințelor europene de dezvoltare durabilă, investind în infrastructura feroviară și adoptând tehnologii inovatoare pentru a spori eficiența consumului de energie. Compania devine parte integrantă a eforturilor depuse la nivel european pentru atingerea obiectivelor ambițioase stabilite prin Acordul de la Paris.

“Într-o eră în care sustenabilitatea nu mai este doar un principiu, ci o necesitate, Grampet Group își dorește să joace un rol important în modelarea unei economii verzi și responsabile, punând în practică soluții inovatoare și eficiente în fiecare aspect al afacerii noastre. Dorim să fim nu doar lideri în domeniul transporturilor feroviare, ci și o platformă durabilă pentru progresul economiei și al generațiilor viitoare.“, mai spune Gruia Stoica.

Sorin Chinde, transportatorul feroviar GFR: „În Ungaria parcurgem 400 de kilometri de cale ferată în şase-opt ore, în România ne ia o zi“

Viteza medie cu care circulă trenurile de marfă în România este de doar 14 km pe oră, cea mai mică viteză din cele opt ţări  în care operăm, spune Sorin Chinde, directorul companiei Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, liderul pieţei de transport marfă pe calea ferată. „Suntem prezenţi ca operator în opt ţări: România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria. De exemplu, 400 de kilometri în Ungaria îi parcurgem în

6-8 ore, în timp ce în România ne ia şi o zi să parcurgem această distanţă.“ Compania a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei şi estimează pentru acest an un avans al cifrei de afaceri cu 10%, potrivit oficialilor companiei. GFR a ajuns la 18.000 de vagoane şi 400 de locomotive. Compania transportă pe calea ferată cereale, produse petroliere, materiale de construcţii.

GFR și Unicom Tranzit sunt în topul cumpărătorilor locomotivelor vândute de CFR Marfă

CFR Marfa a transmis în prezentul comunicat de presă rezultatul final al actiunii de valorificare prin intelegerea partilor a activelor excedentare demarata in data de 6 iulie 2023. Astfel, în scopul maximizarii veniturilor si accelerarii procesului de stingere a ajutorului de stat CFR Marfa a facut publica in data de 6.07.2023 intentia de valorificare prin intelegerea partilor a 7.157 de vagoane si 508 locomotive, in conformitate cu art. 248 din Legea 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala.

Ca urmare a obtinerii acordului Administratiei Nationale de Administrare Fiscala de valorificare si ridicare sechestru s-au incasat 55,24 mil lei (la care se adauga TVA) pentru 45 de locomotive si 56 de vagoane. Firmele declarate eligibile care au achitat bunurile ofertate au fost: Banat Green Trading (2 loc.), Laromet Transib (2 loc.), Marsim Strei (2 loc.), Tehnotrans Feroviar (1 loc.), Ukrainian Global Trading (1 loc.), Vest Trans Rail (1 loc.), GFR (31 loc.), Magro Util (1 loc.), Nitramonia (52 vag.), Tim Rail Cargo (4 vag.) si Unicom Tranzit (4 loc.).

CFR Marfă mai menționează faptul ca procesul de valorificare va continua, astfel ca in cursul lunii septembrie anuntul de valorificare va fi republicat pe site-ul www.cfrmarfa.com pentru vagoanele si locomotivele ramase neachizitionate. Avand in vedere faptul ca CFR Marfa a reusit sa valorifice active excedentare la valori superioare celor evaluate, oferta va fi reluata pana la epuizarea lotului de vagoane si locomotive scos initial spre valorificare.

Sumele obtinute in cadrul acestui proces de valorificare de active excedentare sunt folosite exclusiv pentru stingerea ajutorului de stat declarat nelegal prin decizia Comisiei Europene. SNTFM CFR Marfa SA este operatorul national de transport feroviar de marfa, care detine o cota de piata de 31,6% din piata transporturilor feroviare de marfa din Romania, la nivelul primului trimestru al anului 2023, in crestere cu 2,3 % fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Foto: mobilitate.eu

Electroputere VFU Pașcani: A șasea „Săgeată Albastră” a ieșit de la revizia capitală

AM 2084 este "Săgeata Albastră" cu numărul 6, ce a ieșit de la revizia capitală de tip R9, făcută la Electroputere VFU Pascani SA, a informat joi compania membră Grampet Group. Reviziile au loc în baza unui acord - cadru încheiat cu CFR Călători ce vizează 50 de automotoare Siemens Desiro, potrivit unor informații transmise anterior de uzina din Pașcani.

GFR, parte a grupului Grampet, a depăşit pragul de un miliard de lei cifră de afaceri în 2022, în creştere cu 30% faţă de anul anterior: „Pentru acest an estimăm 1,2 miliarde de lei cifră de afaceri“

Compania operează cu 400 de locomotive şi 16.000 de vagoane.

Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, rămâne liderul pieţei de transport marfă pe calea ferată, cu o cifră de afaceri care a depăşit pragul de 1 miliard de lei anul trecut, faţă de 771 mi­lioane de lei anul anterior, arată datele publice de la mfinante.ro. Compania şi-a crescut profitul la 44 milioane de lei anul trecut şi a ajuns la aproape 2.400 de angajaţi. GFR a reuşit în fiecare an să aibă profit, faţă de compania de transport feroviar de stat.

„Anul acesta estimăm o cifră de de afaceri de 1,2 miliarde de lei. Operăm cu  400 locomotive şi 16.000 vagoane. Cererea pentru transporturi din partea clienţilor noştri a crescut“, a spus Sorin Chinde, directorul general al companiei.

Grampet Group devine primul operator feroviar privat in Croatia

Grampet Group, prin intermediul companiei membre Train Hungary, a derulat primul transport de marfa pe calea ferata in Croatia, devenind, astfel, primul operator feroviar privat din aceasta tara.

Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet: Un mecanic de locomotivă, care se formează în trei ani, câştigă şi 2.000 de euro net lunar la noi, dar tinerii preferă IT-ul, meseriile din domeniul feroviar nu sunt atractive pentru ei

Găsirea forţei de muncă în dome­niul feroviar este o provocare, mese­riile din acest domeniu nu mai sunt atractive pentru tineri, care prefe­ră joburi în alte industrii, deşi un me­canic de locomotivă poate ajunge şi la un salariu de 2.000 de euro net pe lună la un operator privat.

Reloc Craiova a finalizat cu succes locomotiva Diesel-electrică pe 6 osii modernizată cu sistem de motorizare și acționare complet nou – DEMA 3000

După mai mulți ani de proiectare și reconstrucție, Reloc Craiova a finalizat prima locomotivă dintr-un proiect de modernizare totală a vechilor locomotive diesel pe 6 osii 060-DA cu motor Sulzer. Uzina din Craiova a reușit să reconstruiască aproape complet locomotiva, la baza noii locomotive stând doar o parte de șasiu și ramele boghiurilor, restul fiind total reconstruita.

După ce locomotiva a realizat o serie amplă de probe și teste în zona Craiova începând cu 2021, aceasta a fost finalizată si certificata de catre autoritatile romana – ONFR/ASFR, la ora actuală așteptând de la ERA (European Railway Agency) o ultima aprobare pentru a putea deveni produs de serie și pentru a putea opera în condiții normale pe rețeaua feroviară. Acronimul DEMA 3000 vine de la Diesel Electrica cu Motoare Asincrone de 3000 cai putere.

In linii mari: Locomotiva are o putere destinata tractiunii feroviare de 3000 CP, viteza de 120 km/h, destinatie marfa si calatori, transmisia CA-CA.

Noua locomotivă respecta toate standardele în vigoare pentru acest tip de material rulant feroviar, fiind total standardizată TSI. Organizarea constructivă a sălii motoarelor este realizată cu culoar central respectând tendintele actuale, cu o compartimentare izolată a zonei celor 4 motoare Diesel, pentru ca în caz de incendiu acestea să poată fi izolate eficient. Osiile montate au fost reproiectate, si au fost echipate cu roti monobloc certificate TSI.

Tracțiunea este asigurată de 4 motoare diesel Volvo de 780 cai putere, in stagiul 5 final de poluare (in fapt fiind cel mai prietenos motor cu mediul) ce pot fi utilizate toate pentru tractiune feroviara in regim de marfa iar in cazul utilizarii la trenuri de calatori, un motor trece pentru alimentarea cu energie electrica a vagoanelor. Sistemul de tracțiune Diesel-electric, este gândit pentru uzura și consumul minim adaptat pentru fiecare tip de operațiune feroviară, de la manevra la mică viteză, până la tractarea trenurilor de călători cu 120 km/h sau a trenurilor grele de marfă. Generarea de energie este asigurata de 4 generatoare sincron trifazate, fara perii, comandate de sisteme de regulatoare cu microcontroler. Forta de tractiune este asigurata de 6 motoare de tractiune asincron trifazate de 400 kW, dezvoltate din vechile motoare GDTM. Alimentarea acestor motoare este facuta pe principiul „osie libera”, fiecare motor de tractiune fiind alimentat de catre un invertor.

Partea de logică este asigurată de un calculator de bord pentru comanda tractiune, calculatoare de proces si diagnoză realizate de Reloc. Acestea sunt programate să controleze eficient managementul tractiunii, funcționarea locomotivei, pornirea secventiala in mod automat a motoarelor in functie de tonaj si viteza și să asigure puterea necesară pentru fiecare moment al operării. Pentru zona de mentenanță locomotiva oferă la distanta , catre un dispecerat tehnic, o gamă largă de informații și valori oferite de senzorii și sistemele de monitorizare instalate în panoul de comandă al fiecărui grup motor. Toate echipamentele de electronica: redresoare, invertoare, regulatoare, etc sunt de asemenea realizate de catre Reloc.

Posturile de conducere au beneficiat de asemenea de modificări substanțiale, pupitrele de comandă fiind ergonomice, respectând standardele TSI pentru interfata om-masina. Cabinele au fost extinse prin modificarea caroseriei pentru a permite mutarea pupitrelor și aparatajelor spre partea din față a locomotivei, fiind obținut un spațiu mult mai mare pentru personalul de tren. De asemenea oglinzile au fost înlocuite cu camere video care oferă monitorizarea exterioară în timp real, iar scaunele au fost înlocuite cu un model ergonomic TSI, reglabil în funcție de preferințele mecanicilor.

Foto&info: RELOC Craiova/Mobilitate.eu

Prin Fundaţia Scheherazade, Grampet, GFR şi Fundaţia Toflea au donat ucrainenilor 100 de generatoare și 200 de calorifere electrice

Wajiha Haris, președintele-fondator al Fundației Scheherazade, alături de antreprenori români, au adus în regiunea Cernăuți 100 de generatoare și 200 de calorifere.

Astfel, prin această acţiune, Grampet, GFR şi Fundaţia Toflea au donat 100 de generatoare și 200 de calorifere electrice ucrainenilor. O parte vor fi distribuite la Cernăuți, iar restul vor merge către populația din Harkiv și din regiunea Herson, notează agenția de știri BucPress din Cernăuți.

Grampet Logistics organizează tranzitul Constanța – Budapesta pentru primul tren din Middle Corridor pe ruta China – România – Ungaria

Încărcat cu 41 de containere de 40 ft, trenul vine din China pe ruta Trans-Caspică, cu trecere prin Kazahstan, Azerbaijan, Georgia, România și Ungaria. Grampet Logistics organizează transportul feroviar pe segmentul Constanța – București – Craiova – Timișoara – Curtici – Budapesta, prin intermediul operatorilor săi Grup Feroviar Român și Train Hungary, potrivit informațiilor obținute de Tranzit. Trenul a plecat astăzi, 3 iunie, din portul Constanța spre Budapesta.

Proiectul, finalizat în urma unor luni intense de eforturi logistice și comerciale, a implicat șase țări (China, Kazahstan, Azerbaijan, Georgia, România și Ungaria), operatorii de stat din țările asiatice și Grupul GRAMPET, prin prisma statutului său de membru al asociației Middle Corridor – Ruta de Transport Internațional Trans-Caspică (TITR).

„Apartenența GRAMPET la TITR este un element important, care ne-a condus la situația ca în sfârșit zilele acestea să avem primul tren de containere din China pe această rută, tren remorcat de operatorii din grupul GRAMPET. Noi lucrăm la acest proiect de câțiva ani, dar am înregistrat întârzieri majore din cauza pandemiei. În prezent lucrurile se precipită, în parte datorita situației din Ucraina și sancțiunilor la care este supusă Federația Rusă. Estimăm ca după câteva trenuri de test, va exista un trafic regulat de containere care va tranzita România în drumul către Vestul Europei“ – Sorin Chinde, Vice Președintele Diviziei Transporturi din cadrul Grupului GRAMPET, pentru revista Tranzit.

Transportul a plecat din Guiyang cu o încărcătură de 41 de containere de 40 ft (dimensiune standard echivalentă cu 12 metri lungime și 2,4 metri lățime) și acoperă ruta China – Kazahstan – Marea Caspică – Azerbaijan – Georgia – Marea Neagră – România – Ungaria. Grupul GRAMPET organizează transportul feroviar pe segmentul Constanța – București – Craiova – Timișoara – Curtici – Budapesta, prin intermediul operatorilor săi Grup Feroviar Român și Train Hungary. Din portul românesc, noul tren a plecat astăzi, 3 iunie, spre Budapesta.

Trenul organizat de Grampet a părăsit portul Constanța în 3 iunie cu destinația Budapesta

„Din analiza noastră sunt două obstacole care trebuie depășite dacă vrem să avem acest tranzit prin România. Primul este timpul de tranzit pe distanța Constanța- Curtici, al doilea este staționarea în Curtici până la trecerea frontierei. Pentru amândouă am găsit soluții rezonabile și intenționăm să parcurgem cu aceste trenuri distanța Constanta-Budapesta în 48 de ore“, a mai spus Sorin Chinde pentru Tranzit.

Activarea Middle Corridor prin Portul Constanța a fost unul dintre obiectivele strategice fixate de Grupul GRAMPET prin aderarea la TITR. Pandemia a blocat temporar acest proiect, dar contextul geopolitic și economic actual, care retrasează lanțurile globale de distribuție, a impus o revenire și o lansare rapidă.

Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat, deţinut de Gruia Stoica, anunţă investiţii de 14 milioane de euro la fabrica de reparaţii vagoane din Ungaria: Astăzi, activităţile noastre din Ungaria contribuie cu aproape 11% la cifra de afaceri a grupului

Grupul Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi Europa Centrală şi de Sud-Est, controlat de Gruia Stoica, a cumpărat terenul de 28 de hectare pe care se află fabrica Debrecem Vagongyr din Ungaria şi va investi 14 milioane euro în următorii 5 ani pentru modernizarea uzinei de vagoane.

Grampet a plătit 6,5 milioane euro pentru cele 28 de hectare. Fabrica Debrecen Vagongyr a fost cumpărată de compania românească în urmă cu 12 ani.